Sunt Marinette o adolescentă obișnuită. Bine, mint. Nu-i un început bun.
Să o luăm de la capăt.
Numele meu este Marinette și sunt un super-erou, Ladybug care salvează Parisul de demonii Akuma. În rest sunt o fată obișnuită, care frecventează u...
Adrien Agreste, cel mai superb băiat din lume tocmai venea spre mine, și eu nu eram capabilă nici să mă mișc. Stăteam acolo stană de piatră analizându-mi toate variantele. Aș putea scăpa? Fugi? Clar, nu. Distanța devine din ce în ce mai mică. Bine, Marinette, acesta-i momentul pentru care ai repetat atâta. Spune-i, nu are cum să fie așa rău, sau mai rău. Dar dacă mă respinge? Această întrebare mi-o pun mereu. De ce ar iubi pe cineva ca mine când poate avea pe cineva ca Chloe? M-am înfiorat doar imaginându-mii împreună. Ar fi un coșmar. Mă gândesc la inima mea frântă și la Ego-ul imens al lui Chloe dând pe-afară. Nu, nu pot lăsa să se întâmple una ca asta. Adrien s-a oprit în dreptul meu și mi-aș dori să fiu atât de mică încât să mă pot ascunde sub bancă.
- Bună, m-a salutat el abordând un zâmbet adorabil.
- Bună, A-Adrien! Mi-a spus doar bună și eu deja mă bâlbâi ca o netoată. Bună treabă, Marinette. Mi-am ridicat privirea de pe caietul pe care îl strângeam în mâini și i-am întâlnit ochii ca de jad. Pot murii acum?
- Ce srii? M-a întrebat făcând un gest spre caietul pe care continuam să-l strâng cu putere. Probabil se va rupe în curând.
- Ăăă... E un eseu despre " Romeo și Julieta". Și-a ridicat o sprânceană întrebătoare, făcându-l și mai fermecător decât era.
- Avem așa ceva pentru literatură? Am scturat din cap și am zâmbit forțat.
- Eu am, de fapt, fiindcă am adormit din nou la oră. Nu trebuia să spun asta. Prea multe informații. Nu e vina mea că ora e așa de plictisitoare, am simțit nevoia să mă justific. Am ridicat din umeri, iar Adrien a rânjit. Asta mi-a făcut inima să bată cu un tempo de zile mari.
- Nu o să te contrazic și am venit să te rog ceva.
Am făcut ochii cât cepele, și brusc inima mi-a ajuns în gât. Respiră, Marinette! Nu uita să respiri!
- Fotograful e de părere că avem nevoie de figurație, iar eu te-am ales pe tine. Și-a trecut frustrat mâna prin părul lui blond ca spicele de grâu în bătaia soarelui.
M-a ales pe mine? Un zâmbet tâmp mi-a înflorit pe buze și aș fi început să dansez dacă nu ar fi Adrien de față și dacă momentul nu ar fi patetic si de tot râsul.
- Bine, am rostit sfioasă și ridicându-mă de pe bancă. Mi-am strâns cărțile la piept și l-am urmat când un sunet, mai mult un țipăt mi-a provocat fiori pe șira spinării.
Ce-i asta? Mi-am întors capul și am zărit o fată cu părul roșcat tuns scurt și cu pereche de căști la urechi. Era mânioasă, scuze, furioasă și se îndrepta spre noi.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
E timpul ca Ladybug să salveze situația. Am plecat de lângă Adrien înainte ca acesta să observe și am luat-o la fugă, ascuzându-ma după un copac. Mi-am deschis poșeta.
