Capitolul 2

1.5K 155 14
                                    




Perspectiva lui Marcel.

Astazi avea sa fie o zi proasta, stiam asta.

In timp ce cobor grabit scarile, telefonul fix din hol suna.E ora trei, deci probabil e mama mea, asa ca ma grabesc pentru a nu rata si apelul asta.

"Alo, Marcel?"

"Mama." Oftez.

"Puiule, cum merge?" intreaba, ingrijorarea fiind vizibila in vocea ei.

"Totul e bine aici mama, cum se simte Gemma?"

"Doctorul a spus ca e din ce in ce mai bine, dar stii cum e.." se opreste oftand.

"Stiu."raspund rapid.Ma simt vinovat pentru faptul ca sunt in Los Angeles de o luna si inca nu am un job, i-am promis mamei ca o sa ma descurc.Sunt un ratat, ceilalti au dreptate.

"Marcel puiule, ma auzi?"

"Oh, da mama.Doar ca intrazii la munca, nu mai pot vorbi!"

"Dar-" Nu mai astept sa isi termine propozitia si inchid telefonul, ducandu-mi mainile la tample.Totul e un rahat.

Am venit in Los Angeles sa muncesc, am terminat studiile si mi-am lasat familia in Holmes Chapel, pentru a putea castiga ceva bani.Sora mea Gemma are ceva probleme.

Imi torn rapid niste ceai si apuc laptopul de pe masa verificandu-mi mail-urile.Inca sper ca una dintre comapniile la care am aplicat cate  un Cv, sau doua, sa imi fi acceptat cererile de angajare.Profesez mult in domeniul asta.

Nimic.

Tastez rapid site-uri pline cu anunturi de munca in zona, iar ochii mei se fixeaza pe un anunt.

Perfect.

Apuc telefonul de pe mica masuta  de cafea si formez numarul de telefon afisat.La al doilea ton primesc un raspuns.

"Compania Dawson, cu ce va pot ajuta?"

"Uh, anuntul cu locurile de munca, este inca valabil?" Spun in timp ce sorb o gura din ceaiul meu.

"Desigur, puteti sta un moment pentru a verifica daca e vre-un loc liber astazi pentru interviu?"

"Sigur." Raspund rapid muscandu-mi buza de jos.

"Astazi la ora 4 domnul Dawson este liber, puteti trimite acum cv-ul dumneavoastra prin email, iar apoi veti discuta direct cu domnul Dawson."

Ora patru.

Am aproape o ora la dispozitie.

"In regula, multumesc." Spun si inchid intr-un mod nepoliticos.

Trimit rapid o copie a Cv-ului catre email-ul dat in timp ce imi fac planul perfect in minte.

Locuinta mea este la circa 15 minute de sediul companiei Dawson, deci am mai putin de 45 de minute sa pot prinde acel autobuz.

Bun, haide Marcel, nu lasa asta sa iti scape.

Imi fac drum catre camera mea, repezindu-ma la sifonierul de unde imi scot clasica pereche de pantaloni maro din material fin care sunt sustinuti de cureaua mea din piele neagra, combinate cu camasa perfect calcata, cravata si vesta crosetata de mama.

Fug rapid in baie, lasand placa de indreptat parul sa se incalzeasca, mereu am urat la parul meu faptul ca este cret.

E dificil.

In timp ce ma pregatesc pentru interviul de angajare observ ca timpul s-a scurs, asa ca imi verific servieta pentru ultima data, si am plecat.

Inainte de a iesi pe usa, imi fac micul meu obicei de a traversa pragul de 3 ori, imi aduce noroc.

***********
"Marcel Harold Styles?"

Tresar si ma intorc emotionat spre doamna ce mi-a rostit numele, semn ca eu urmez.

"Pe aici." Spune zambind cald in timp ce pasim pe un hol lung.Mici tablouri ieftine sunt asezate pe peretii galbui,locul asta arata jalnic, insa nu te plangi cand ai nevoie de bani.

Ne oprim brusc in fața unei uși din lemn alb deasupra căreia este inscriptionat numele 'Dawson'.

Clasic.Iti numesti compania dupa numele tau.

Observ ca doamna deja disparuse, asa ca decid ca e cazul sa intru, imediat ce ciocan incet, desigur.

"Intră!" Primesc ca răspuns de la o voce puțin prea impunătoare.

Murmur un 'bună ziua' in timp ce mă asez ascultător pe scaunul din fața biroului său foarte dezordonat.

"Tu trebuie sa fii Marcel, corect?" Intreaba iar eu dau aprobator din cap."Bun.Nu am prea mult timp la dispozitie,insa ti-am citit cv-ul si mi-a atras atentia faptul ca ai avut rezultate foarte bune."

"Intr-adevar." Spun incercand sa fiu la fel de convingator pe cat ar trebui.

"Bun.Ce te face sa crezi ca ai putea fi secretar la compania Dawson?"

Oh, la compania asta mizera?

"Domnule, sunt foarte priceput in ceea ce fac, iar dovezile se afla in mainile dumneavoastra!" Spun in timp ce imi asez ochelarii cum trebuie.

"Hm, esti sigur pe tine.Bun, Marcel." Spune iar eu zambesc timid, chiar am sanse sa iau postul asta.

"Dar nu destul de bun." Continua facandu-ma sa imi ridic privirea brusc.

"Cum adica?Sunt calificat!"soptesc mai mult pentru mine.

"Esti prea tanar, ma tem ca nu pot lasa asta pe seama unui tanar mai mic si decat fiul meu, imi pare rau.Dar ma poti contacta mai tarziu." Spune ridicandu-si mana spre mine in timp ce afiseaza un zambet slinos.

Dau din cap dezaprobator in timp ce imi apuc serviata, aproape zburand pe usa.

Odata ce fac contact cu aerul rece de afara, imi pot simti lacrimile fierbinti curgand pe obrajii mei probabil deja inrositi.

Ei chiar au dreptate, sunt jalnic si niciodata nu o sa pot face nimic.

Oftez in timp ce imi indes mainile in paltonul pufos cautand putina caldura, si merg spre casa.

********

"Mhm" murmur in timp ce iau o gura din salata mea.

"Hei, fii atent aici!" Incearca sa imi atraga atentia micul meu prieten din monitorul laptopului.

"Stai putin Liam, am primit un mail nou."spun si imi las bolul inapoi pe masa verificand curios cutia postala.

"O haide!" Exclama, insa incerc sa il ignor in timp ce citesc randurile ce imi captiveaza complet atentia.

' Buna seara domnule Marcel, sunt Sophia, secretara domnului Tomlinson.

Va trimit acest mail pentru a va instiinta ca oficial cererea dumneavoastra de a lucra ca si secretar personal al domnului Tomlinson a fost acceptata.

Felicitari!

Programul dumneavoastra va incepe de maine, ora 8:30.
                   
               from Tomlinson's Enterprises.'

Inghit in sec in timp ce citesc pentru ultima oara mail-ul, nevenindu-mi sa cred ca tocmai am un job.

"Liam, tocmai am fost angajat!" Spun lasandu-mi ochelarii pe masa.

Only an employer, sir. Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum