Capitolul 38

515 49 26
                                    




"Sunt treaz!" Spun, intrand in bucatarie.

"Buna dimineata si tie." Sophia imi intinde o cana de cafea.

"Multumesc." Zambesc, punandu-mi o tigara intre buze.

"Azi trebuie sa sunam la spital, sa aflam verdictul lui Harry." Aprob la vorbele Sophiei.

"Azi e prea mult, o voi face de indata ce-mi termin cafeaua."

"Esti nerabdator, nu-i asa?" Chicoteste, asezandu-se.

"Glumesti? Se simte ca o vesnicie fara el."

"Ai ceva noutati de Lottie?" Zambetul ei scade adresandu-mi aceasta intrebare.

"Nu, insa de azi incep cautarile, am lasat-o sa creada destul ca nu am cum sa o gasesc. Cred ca i-a ajuns."

"Sper doar ca e bine." Adauga.

"Bineinteles ca e bine, i-am dat o suma de bani pana sa plece. Probabil e intr-o mini vacanta cu prietenele, incercand sa isi revina dupa moartea Gemmei."

"Sa speram." Ofteaza, luandu-si o gura din cafea.

Perspectiva lui Zayn:

"Okay, va trebui sa plec acum." Spun ezitat, sperand ca Liam nu va cere sa vina cu mine.

"Pleci? Unde?" Se ridica de pe pieptul meu, privindu-ma cu o spranceana ridicata.

Ii presez un sarut scurt pe buze, inainte sa ma indrept spre dulap, tragand rapid niste haine pe mine.

"Am ceva de facut, o sa termin intr-o ora sau doua. Poti sa iesi sa te plimbi,  Don Casterul e frumos." Spun, zambind.

"Esti nebun? Nu o sa ies de unul singur intr-un oras strain, asta daca nu ti-ai propus sa ma pierzi?" Se incrunta, urmandu-ma pana la usa.

"Nici gand, nu-mi doresc sa te mai pierd." Spun, luandu-i mana intr-a mea, presandu-i un sarut deasupra."Trebuie sa plec acum, serios. Ma intorc cat de repede pot."

Aproba, tragandu-ma intr-un sarut, inainte de a parasi camera de hotel.

In timp ce conduc pe strazile stramte si cu aspect vechi ale Don Caster-ului, ma gandesc la toata treaba asta.
Liam este pur si simplu un inger, un barbat pur, caruia i se arunca o multime de lucruri in spate, ceva ce nu merita, si imi pare rau, ca fac parte intr-unul dintre ele.

"Aici ar trebui sa fie." Imi spun, in timp ce parchez.

Ma dau jos, intrand in casa inchiriata de oamenii acestia, pe care de o vreme ii numesc prieteni.

"Insfarsit, asteptam de o vesnicie dupa tine." Jake se ridica revoltat.

"Trebuia sa-l fac pe Liam sa ramana acasa, omule." Ma apar, in timp ce dau mana cu restul din incapere.

"Ai grija, iubita ta e aici, propun sa vorbesti mai putin despre Liam!" Tommy ma ia peste picior, facandu-ma sa strang din dinti iritat.

Mereu are glume proaste.

"Suntem cu totii aici?" Intreaba Jake, uitandu-se in jur.

Urmaresc activitatea din camera, axandu-ma pe oamenii principali, nu si pe restul. Jake, Niall, Tommy, Gigi si Paul.

"Da, suntem toti." Raspund, asezandu-mi coatele pe masa, si pregatindu-mi mintea pentru urmatoarele ore.

Perspectiva lui Louis:

Trag o gura de aer in piept, strangand buchetul de flori in palma. Eram coplesit de emotii, inima imi batea de cateva ori mai accelerat decat deobicei, gura-mi era uscata, sangele imi pompa puternic in vene, iar palmele imi transpirau.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Aug 12, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Only an employer, sir. Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum