Only an employer, sir.

Capitolul 11

Este deja duminica seara, iar eu ma aflu inapoi in apartamentul meu, in Los Angeles.

Despartirea de mama, Gemma si Liam a fost grea, avand in vedere ca am stat mai putin de o zi si jumtatate impreuna.

Dar decid sa ides gandurile astea undeva departe in capul meu, amintindu-mi ca sunt aici pentru a lucra si castiga bani pentru tratamentul Gemmei, facultate si familia meanin general.

Nu am de gand sa uit nici faptul ca Liam are nevoie de un loc de munca, si am sa ii caut un job aici, si ne putem muta impreuna, mereu am visat la a sta cu cel mai bun prieten.

Speram sa ii gasesc o slujba la una dintre firmele domnului Tomlinson, insa imi amintesc faptul ca in ultima saptamana am intrat in belele, multe belele, deci si slujba mea este in joc.

Imi fac toaleta, apoi mananc rapid in timp ce mai vizionez un episod din serialul meu favorit, iar ora 8 soseste indata.

Ma asez in patul meu mic, zvarcolindu-ma de pe o parte pe alta, sunt foarte agitat pentru ca domnul Tomlinson mi-a spus printr-un mai, citez 'Trebuie sa avem o discutie serioasa", ceea ce nu poate duce la ceva bun.

********

"Buna dimineata, Marcel.Ma bucur sa te vad!" Spune Sophia zambind, in timp ce ma imbratiseaza strans.

"Si eu ma bucur sa te vad, Sophia." Raspund pe cat de politicos, insa teama din trupul meu ma fce sa fiu tare vulnerabil.

"Doar ignora speculatiile si privirile si sosotelile, in regula?"spune asezandu-si mainile pe umerii mei, in timp ce ochii ei caprui ii urmaresc pe ai mei.

"In regula, trebuie sa plec acum, domnul Tomlinson ma asteapta." Spun rapid in timp ce fug in liftul gol, multumind in gand ca nu se afla nimeni aici.

Apas butonul ultimului etaj, mainile tremurandu-mi incontrolabil.De fel sunt o persoana emotiva, insa in preajma domnului Tomlinson, sentimentele mele o iau razna.

"Intra." Se aude vocea sa, in timp ce ciocan de cateva ori in usa.

"B-buna dimineata." Murmur stanjenit in timp ce ma asez pe scaunul din fata biroului sau.Este atat de jenant  sa dau ochii cu el dupa momentul acela.

Nu spune nimic, ci doar ma priveste, avand  coatele pe masa si sustinandu-si barbia cu mainile impreunate.Expresia sa este calma, insa privirea lui salbatica emite atat de multe.

Mentinem cateva momente contactul vizual pana sa spuna ceva, credeam ca va spune ceva.

Deschide sertarul biroului sau, scotand un pachet de culoare neagra si putin auriu, ce par a fi niste tigari.Banuielile mi se confirma, atunci cand obiectul cancerigen se afla chiar intre buzele sale rozalii.

Ajajahsbshuz ati auzit copii?Nu mai fumati, nț nț..Mhm, vorbeam eu. c:

Cand tigara este aprinsa, obrajii lui se strang foarte putin, peste cateva secunde lasand capul pe spate pentru a elibera un val de fum.Arata atat de sexy, nici macar nu am realizat ca stateam cu gura cascata privindu-l pana nu si-a dres vocea inainte sa vorbeasca.

"Ai cunoscut doar partea frumoasa a acestei afaceri." Spune ridicandu-se pentru a privi pe fereastra.

Inaltimea sa nu era atat de intimidanta, din contra, trupul sau era micut, si el era scund, este mai scund decat mine, insa caracterul sau este cel de care ar trebui sa te temi.

"Te-am angajat, crezand ca poti ajuta aici" ia o pauza pentru a isi arunca tigara in scrumiera de pe biroul sau"Faci probleme Marcel, multe probleme.Apar articole peste tot, articole despre faimosul Tomlinson caruia un angajat i-a furat tarfa".Se indreapta spre mine, aplecandu-se pentru a fi la acelasi nivel.

Inima imi era deja obisnuita sa bata exagerat cand sunt in preajma lui, iar tremuratul era deja ceva specific.

"Vrei sa iti pastrezi job-ul asta?" Intreaba iar eu scutur din cap afirmativ."Vorbeste!" Imi ordona.

"D-da." Raspund privind in jos.

"Bun, pentru ca am o oferta pentru tine." Spune in timp ce isi plimba ochii peste chipul meu."O sa fii in continuare secretarul meu, insa cu mai putine sarcini." Continua iar eu zambesc timid."Dar asta nu e tot."

Dar?

"C-ce anume?"

"Daca vrei sa iti continui activitatea aici, va trebui sa cunosti si cealalta parte a ce facem aici." Imi raspunde la intrebare in timp de ce duce inapoi spre birou.

"Ce inseamna asta?"

"Vei juca in filmele pe care le producem aici."

Poftim?

Asta nu se poate.

In niciun caz.

"N-nu..nu pot face a-asta." Raspund simtind ca am sa vars tot ceea ce am mancat in dimineata asta.

"Atunci, iti poti lua adio de la slujba asta." Spune simplu."Du-te sa iti impachetezi lucrurile, nu vreau sa te mai vad aici."

Nu..

Ochii mei se unplu instant de lacrimi sarate, si daca nu ma insel, una dintre ele deja a cazut pe unul dintre obraji.

Aprob si ma ridic in timp ce totul in jurul meu era atat de negru, oficial viata mea e terminata.Nu mai am un job.

"Iti dau timp de gandire.Pana la terminarea turei vreau un raspuns concret." Spune iar eu aprob fugind in locul meu de refugiu, biroul meu.

Ma asez jos, dand drumul lacrimilor.Cum se poate ca viata mea sa  se fi schimbat in modul asta?

**

"Haide Marcel, nu te-ai atins de mancarea ta." Imi spune Sophia privindu-mai ingrijorata.

Ar trebui sa ii spun ca asta e ultima mea zi aici, este singura mea prietena de aici, singura persoana care nu a ras de mine, si a fost langa mine tot acest timp.

"Sophia.. eu.." Spun privind-o." Eu nu o  sa mai lucrez aici, am fost concediat."

Se ridica lovind masa cu palmele." Poftim?!"Tipa iar toata lumea se intoarce.Ma uit in jur, si o trag incep pe Sophia pentru a se aseza inapoi.

"Exista o optiune.." Spun privind in jos."Mi-a spus ca pot ramane aici, daca voi juca in filmele lui."

Fata ei se schimba din ingrijorare in tristete.

"Accepta." Spune rapid.

"Nu!Nu pot face asta..In niciun caz, renunt."

***

Imi las privirea in jos in timp ce domnul Tomlinson sta in fata mea.

"Bun Marcel, a venit timpul sa imi dai raspunsul tau." Spune dur.

Oftez si imi ridic privirea.Imi trec limba peste buzele uscate inainte de a spune ceva.

"In regula, raspunsul meu.." Spun luand o pauza pentru a privi in ochii sai.