"Dar într-un final, oricât de fierbinţi ar fi flăcările Iadului, de lângă tine nu voi pleca, iar iubirea noastră va dăinui veşnic."
Drepturi rezervate @IrinaGates 2014.
!Curând voi edita și capitolele 3-11.
13.06.2016 - #164 Fanfiction
Da, da! Prima lucrare la care postez capitol nou este aceasta. Oare ce aventuri îi mai paște pe cei doi în viitor? Ideile mele nu se opresc aici și aș putea să continui la infinit această lucrare, și o voi face pentru ceva vreme.
Cum zice marele Alexander Turner: Use your imagination!
Veți înțelege vorba lui. Sper.
Încă o chestie importantă. Ascultați melodia de la media în timp ce citiți!!!
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
În ziua următoare, Miles îl ajută pe Alex să îşi care bagajele de la hotel pentru că nu mai avea rost ca tânărul să locuiască acolo din moment ce majoritatea timpului stătea în locuinţa partenerului său. Alex îşi lăsă valiza pe podea şi îşi dădu ochii peste cap. Nu înţelegea de ce îşi luase atât de multe haine, dar aparent acum îi prindeau bine. Nu s-ar fi aşteptat să rămână atât de mult în Los Angeles, dar era pe deplin mulţumit. Miles veni în urma lui, îl prinse în braţe, iar cu mâna stânga îl ciupi de fund, făcându-l astfel să tresară uşor.
— Mmm, pantalonii ăştia îţi vin bine, îţi scot în evidenţă... formele, îi şopti Miles la ureche în timp ce Alex chicotea ca un adolescent.
— Îţi place să mă studiezi, aşa-i?
— Întotdeauna, răspunse Miles întorcându-l pe Alex cu faţa către el.
— Promite-mi că nu mai pleci, şuşoti Alex uitându-se adânc în ochii amicului său.
— Mă vezi cumva cu bagajele la uşă? râse Miles, cuprinzându-i chipul tânărului. Ce dor mi-a fost de acest Alexander. Pentru o lungă perioadă am crezut că nenorociţii ţi-au mâncat tot sufletul şi te-au transformat într-un monstru.
— Trebuie să mă protejez cumva, nu? şuşoti el pe un ton jos. Se ridică puţin pe vârfuri pentru a-i săruta buzele bărbatului, câştigând un chicotit din partea lui. Alex era ceva mai scund ca Miles, dar acest lucru nu îi deranja pe niciunul, ba chiar îl încânta pe Miles. Era mărunţel, drăgălaş şi numai bun de ţinut în braţe. Îi ciufuli părul aranjat, câştigând un mârâit din partea lui, după care se depărtă.
— Să ne pregătim, în scurt timp plecăm la plajă. Eşti încântat să îmi cunoşti prietenii?
— Probabil, dar nu ştiu dacă mă vor place. Nu sunt un tip prea uşor de digerat şi nu ştiu cum să mă port în preajma străinilor.
— Ce prostii spui acolo? se încruntă Miles, punându-şi mâinile în şold. Trebuie doar să laşi masca de om arogant acasă, aici nu eşti în preajma prădătorilor, ci a prietenilor.
Alex se strâmbă şi îi întoarse spatele. Ridică valizele ca un adevărat profesionist, deşi erau destul de grele şi le duse în camera lui Miles.
