Wrong Combinations/Baiatul nou vol II

Epilog

Dilan POV

Timpul a trecut destul de repede pentru mine si Emma...Dar ranile mele au ramas inca deschise.Nu credeam vreodata ca "moartea" lui Tiffany imi va aduce atata tristete.Si cand ma gandesc ca as fi putut salva timpul petrecut cu Jenna stand cu ea,ajutand-o cu sarcina si scaparea de...nu conteaza.Acum am fi putut fi fericiti daca nu ar fi luat acea decizie.

Astazi se implinesc doar 16 ani de cand ea a "murit".16 ani de singuratate dar in acesti 16 ani am invatat sa exista lucruri care te fac fericit fara prea mult efort.Cum ar fi Emma...Este o dulceata,este exact cum era mama ei.Ochii albastri,parul cafeniu buclat si buzele roz ca niste cirese in luna iulie gata culese.

Din pacate eu imbatranesc.Am acum 38 de ani si inca nu ma pot decide daca ar trebui sau nu sa io prezint pe ea lui Emma..Gandul asta ma macina pe dinauntru.Recunosc,nu a fost o femeie mai potrivita pentru mine decat Tiffany dar acum cand stau si analizez lucrurile,am gasit-o.

Dupa indeplinirea...ceea ce a facut ea a fost teroiare pura dar acum nu mai conteaza...Timpul a cicatrizat ranile si acum aproape ca sunt inexistente.Acum nu mai conteaza ceea ce a fost in trecut,conteaza viitorul chiar daca acesta nu are multe de rezervat.

Flashback

- Promite-mi ca iti vei reface viata dupa ce "mor",vreau sa imi promitit asta!,spune Tiffany in timp ce soferul taxiului ne duce la spital.

- Sti ca inca putem da inapoi...Nu-i asa? spun eu scurgandu-mi-se o lacrima pe obraz.

- Nu,am facut o promisiune si va trebui sa o respect.Promite-mi ca nu ii vei spune nimic Emmei...vreau ca ea sa fie fericita.

- Crezi ca imi va fi usor sa ma prefac ca merg la "inmormantarea" ta si,crezi ca imi va fi usor sa iti amenajez mormantul an de an prefacandu-ma ca esti moarta? ma rastesc eu la ea.

- Stiu dar i-am facut o promisiune...si ea stie asta,si nu ma va lasa pana nu o voi indeplini!

Intr-un final ajungem la spital si ma dau jos din taxi conducand-o pe Tiffany la receptie.Totul a fost usor,a fost pana o voi pierde.Ea stia de treaba asta, ea stia de planul cu "pierderea memoriei",ea stia de toate si totusi tot la asta am ajuns.

Flashback end

O vad pe Emma venind spre mine.Se aseaza pe banca si ne uitam unul la altul fara a spune nimic.Oare ar trebuii sa ii spun Emmei sau sa o las fara a sti nimic.Oricum as face doar sa rasucesc cutitul in rana asa ca mai bine nu.

- Si,cum a fost? o intreb eu luand-o de umar.

- Bine...auzi tata,despre ce cadou vroiai sa imi vorbesti?

Ah da...cadoul era adevarul dar acum va trebui sa recurg la al doilea plan,ca de obicei viata este bazata pana la urma pe minciuni..Nu-i asa?

- Roxy va veni cu Sara si Ty la cina...Surpriza! spun scarpinandu-ma in cap.

- Serios?Cadoul asta asteptai sa mi-l faci de cand m-am nascut? intreaba ea razand.

- Da,sti tu,o cina in familie...

- Da,dar fara mama.

Tacerea ne loveste din nou si acest lucru este ceva sfasietor...Cred ca tot la asta se va ajunge pana la urma.

- Adevarul e ca....mama ta traieste!

Sfarsit..sau nu!