Suflet Pierdut(PAUZĂ)

I. Veneno

Ziua trecu repede si se incheie pe nesimtite. A doua zi aveam sa plecam de la cabana, dupa multele rugaminti la adresa mamei si a lui Mark.
Austin statea destul de mult timp cu mine, Carter ma evita cand el era cu mine din motive pe care nu le intelegeam, restul isi continuam actiunile zilnice pe care nu le bagam in seama. Numai de distractie nu avusesem parte in acel loc...doar dezamagiri si lacrimi pentru persoane care nu merita. De ce mi-ar pasa pana la urma de el? Lui nu ii pasa. Nici nu indrazneste sa vina sa ma vada. Poate era vina mea ca nu am incercat sa ii arat ca tin catusi de putin la el. Poate se gandea ca nu merit iubirea lui. Asta era fix problema lui. Voiam sa ma trezesc la realitate. Voiam sa fiu o adolescenta normala, fara probleme neimportante.

In acea seara, cand imi faceam bagajele pentru ziua urmatoare, Austin veni la mine cu o tigara electronica.
-Vrei?
-Nu fumez, i-am raspuns.
-Dar tu esti chiar asa de cuminte? Fata care nu fumeaza, nu bea, nu iese, nu are iubit, nu vorbeste aiurea...Ar trebui sa te eliberezi! Esti tanara!
-Da, da ,da, zici ca esti bunica care face morala nepoatei.
-Nu, mai degraba iubitul care vrea sa isi enerveze iubita.
La auzul cuvintelor lui ma oprisem din tot ce faceam si il privisem urat.
-Scuze..nu era vorba de tine, generalizam.
-Te-ai schimbat.
-In ce sens?
-Esti..asa de...dragut cu mine. Credeam ca ma urasti.
-Doamne fereste!
I-am zambit si mi-am continuat treaba ca apoi sa continui conversatia:
-De ce esti asa dragut?
-Cu tine?
-Da!
-Nu stiu...poate iti voi raspunde daca faci ceva pentru mine.
-Ce anume?
-Eu iau fumul si ti-l dau tie..
-Nici vorba!,l-am intrerupt.
-Haide ca e asa de fain!
-Nu vreau sa imi intre asa ceva in gura!
-Te rog! O data si gata!
-Si imi spui motivul?
-Da, promit!

Austin trase fum din tigara electronica, iar eu imi apropiasem gura de a lui cu buzele tuguiate tragand fumul cu o aroma foarte dulce. Am tinut fumul putin, apoi i-am dat drumul incet lasandu-l in voia lui sa se imbine cu aerul.
Arata superb, iar Austin il privea uimit.
-Acum zi!
-Sunt dragut cu tine...pentru ca...te...
-Austin, opreste-te!
-De ce?
-Nu continua propozitia daca vrei sa spui ca ma placi sau..
-Bine, nu voi continua atunci. Se pare ca stii raspunsul prea bine. Ce parere ai despre asta?
-Austin, i-am spus luandu-l in brate, nu acum.
El ma privea cum imi continuam impachetatul hainelor.
-Hai sa iti arat ceva, vrei?
-Ce anume?
-Vei afla doar daca vi cu mine.
Atunci imi amintisem de vorbele lui Carter, sa stau departe de el. Voiam asta, dar oarecum imi placea sa imi petrec timpul cu el.
-Despre ce e vorba?
-O sa iti placa...vom iesi, vrei?
-Nu stiu...
-Haide, mai! Promit ca o si fie totul bine, absolut bine.
-Promiti cam multe, te poti tine de toate promisiunile?
-Hai sa vedem!

Am iesit din cabana fara sa spunem nimanui unde mergem sau ce facem. Imi era frica, de aceea ii lasasem mesaj lui Carter cu ceea ce faceam.
Am urcat in masina si Austin a pornit motorul. Mergeam de peste 20 de minute cu masina, apoi ne-am oprit intr-un gang.
-Vino! Nu iti fie teama! Ia-ma de mana si totul va fi bine.
Il luasem de mana nu pentru ca voiam asa de mult sa fiu in siguranta, ci pentru ca voiam sa fiu langa el.
Probabil era din cauza lipsei lui Harry!

Austin mă conduse spre un garaj. Deschise uşa acestuia şi mi se tăie răsuflarea.
-Mamă! Ce e asta? Ce e monstrul ăsta superb?
- Ce anume? Asta, scumpa mea este amanta lui Harry! Marfa lui! Lamborghini Veneno! Viața lui...secretul lui. Poate că ar trebui să afli cu ce se ocupă Harry! Poate asa se vor rezolva toate!