Te urasc ! Iubitule...(18+)

20

Este dimineata...ora 9:30 ,iar mie imo suna telefonul.

-Alo.
-Alo, buna dimineata. Vorbesc cu Lena Kunningam?
-Da..cine sunteti?
-Va sun de la spital ....doamna doctor Katerine Wilson m.a rugat sa va sun.
-A..ok puteti sa mi.o dati la telefon?
-Desigur..asteptati un moment va rog.
-Bine...

-Alo.
-Alo! Lena de ce nu ai mai venit la fizioterapie? S.a intamplat ceva?
-Mai bine hai sa ne intalnim la o cafenea pentru ati putea povesti.
-Ok....eu termin programul la ora 14:15 astazi ...ne intalnim atunci?
-Da .. E ok.
-Bine acum te las ca ma cheama un pacient.
-Ok, pa!
-Pa.

Ma duc sa imi fac un dus...pentru a ma putea relaxa.

Cand m.am intors am observat ca imi suna telefonul.

-Alo.
-Alo.....Buna Lena sunt eu Michael.
-Da.Iti cunosc numarul..
-Ok..scuzama ca te deranjez dar azi este ziua mea libera si ma intrebam daca.....
-Daca vrei sa iesim, nu?(zic chicotind)
-Exact...
-Bine..dar la ce ora?pentru ca pe la 14:15 ma intalnesc cu o prietena.
-Pe la 16 si ceva esti disponibila?
-Da ...sunt.
-Ok.. Asa ramane.
-Bine.
-Bine..pa!
-Pa!

Ma imbrac si vad ca iar imi suna telefonul...Doamne acum toti vor sa vorbeasca cu mine ?? Ce dracu aveti?!

-Da.(zic un pic nervoasa)
-Hei..iubito. Ce faci?

Cacat...de ce nu m.am uitat cine suna inainte sa raspund?Cat de proasta pot fi....

-A.....Asculta Emanuel...trebuie sa vorbim pe tema asta..
-Ce trebuie sa vorbim?
-Mai bine sa ne intalnim maine pentru a putea discuta.
-Ok. Atunci hai pa.

Fara sa mai zic nimic a inchis. Sincer nu mai am nici un sentiment fata de el...nu ne mai leaga nimic.

Vad ca deja este ora 13:30 iar eu nu m.am pregatit inca.

Ma indrept rapid catre sifonier.. Si apoi imi caut niste haine. Mi.am ales niste blugi rupti. Si un tricou pe care scria: PRINCESS. Mi.am luat niste tenisi ..apoi geanta si am plecat.

Am ajuns in fata cafenelei si am vazut.o pe Katerine stand singura la o masa.

M.am indreptat sprea ea.

-NU CRED!TU MERGI??(era atat de fericita incat zambetul ei ma orbea)
-Da am sa iti povestesc totul.Acum stai jos.

M.a luat in brate strans si s.a asezat.

-Deci...zimi! Cum ai facut!

I.am spus toata povestea aia trista si a ramas socata.

-Doamne..Lena ..imi pare fosrte rau. Dar bine ca ai reusit sa scapi.
-Mdaa..e bine ca au fost prinsi.
-Da...ai dreptate.

-Scuze ...trebuie sa raspund.
-Ok.

-Lena.....imi pare foarte rau dar trebuie sa plec. Am un pacient intrat in coma.
-Imi pare rau.

Fix cand am auzit cuvantul "coma" mi.am adus aminte de Armando.

Mi.am luat larevede de la Katerine. Si am plecat catre spitalul unde era internat Armando...mai am timp pana la intalnirea mea cu Michael.