Capitolul 3

2.2K 191 25
                                    

                   Haven

— Din nou!

   Mi-am intros capul mirata spre Chase, ingustandu-mi privirea.

— Cum din nou? Au fost perfecti.

   El si-a ridicat o spranceana.

— A fost bine. Nu perfect.

— Iti dai seama ca este a douazeci si una oara de cand tot repeta scena, nu?

— Si O vor face de cate ori spun eu,  pana vor fi măcar aproape de perfect. Daca imi aduc aminte... eu sunt regizorul, nu tu.

     M-am incruntat, intorcandu-ma si indreptandu-ma spre Jane, mormaind in surdină.

— Din nou? A intrebat ea plictisita.

—Mda. Mai poti?

   Jane a ranjit intorcandu-se spre Branden.

— Eu pot continua asa toata ziua, dar el...

   Mi-am coborat privirea spre Branden, privindu-l cu mila.

    Inteleg ca Jane este vampir si nu se pune problema sa oboseasca, dar el... saracul, se vede ca este epuizat.

    M-am intors spre Chase, atintindu-l cu privirea.

—Trebuie sa le dai o pauza.

   Am spus incrucisansu-mi mainile la piept.

—Pardon?

— Jane si Branden. Au nevoie de o pauza.

—Si cine spune asta?

   A intrebat el pe un ton plictisit.

— Eu. Am spus cu un glas sonor. Tu chiar nu vezi ca el abia mai rezista?

— Păi... poate daca ar face bine, nu ar mai trebuii sa continuam.

A spus el ridicandu-se de pe scaun, privindu-ma de sus.

—Deci nu le dai pauza? Am spus muscandu-mi buza inferioara de nervi.

   Chase s-a aplecat mai mult spre mine, privindu-ma superior.

— Nu.

   Am scrasnit din dinti si mi-am fortat un zambet.

—Bine. Atunci le voi da eu.

    Am spus ranjind. El s-a uitat urat spre mine si inainte sa spuna ceva i-am smuls megafonul din mana, indreptandu-l spre gura.

— Toata lumea! Pauza treizeci de minute!

   Cu exceptia lui Jane toti s-au uitat usurati spre mine si s-au retras.

—Tu!

   Chase ma prins agresiv de brat si ma tras dupa el pana la iesirea din sala.

— Da-mi drumul, idiotule! Am spus rastindu-ma la el.

— De ce as face-o? Tu nu m-ai ascultat inainte.

    Am scrasnit din dinti si mi-am tras bratul din stransoarea lui. M-am apropiat de el, intre noi fiind cativa centimetrii.

— E vina mea ca esti irational? Poate ca tu stai bine mersi intr-un amarat de scaun, dar ceilalti muncesc!

—Asta-i treaba lor! Fiecare are propriul rol, dar sunt altii care nu inteleg asta.

   Ochii i s-au preschimbat intr-un rosu aprins, pe cand ai mei, intr-un alb inghetat.

Sânge înșelătorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum