Sânge înșelător

Capitolul 28

Chase

Ochii ii aveam măriți de soc, iar gura deschisa larg.

Am scuturat din cap, încercând sa alung cuvintele pe care tocmai ce le-a rostit.

- Iubito, ce...

- Iubito? A spus ea neîncrezătoare. Despre ce vorbești?

- Haven, ce ai patit?

Am spus disperat.

Simțeam ca mi-a căzut cerul în cap, iar o stare de neputință ma sufoca încetul cu încetul.

Glumește. Sigur asta face.

Nu poate vorbi serios!

- Te rog sa ieși. A spus ea speriata.

Am înghițit in sec și am întins mana spre ea, dar din nou s-a dat mai în spate, privindu-mi mana terifiata.

Trebuie sa o chem pe Ximena, acum!

***

- Deci?

Am spus fără sa ma pot abține.

Ximena s-a așezat lângă mine pe fotoliu, aruncând o scurta privire spre usa ce duce spre dormitorul lui Haven.

Imediat ce am sunat-o pe Ximena, Haven a inceput sa se agite și sa spună ca vrea la ea acasă. Asa ca nu am avut de ales.

- Nu știu ce sa spun. A murmurat ea buimaca. Nu am mai întâlnit niciodată ceva similar.

Mi-am ridicat o sprânceană, privind-o confuz.

- Ce vrei sa spui?

Ea si-a întors privirea spre mine.

- Chase, tu ești singurul de care nu-și aduce aminte.

- Poftim?

Aproape am urlat, ridicandu-ma in picioare.

Mi-am pus mâinile în cap, trăgând de par și înjurând în șoaptă.

Nu se poate! Este un vis. Da, ăsta trebuie sa fie!

- Chase, calmează-te.

A spus încercând sa ma liniștească.

- Cum sa o fac, Ximena. Am murmurat ascunzandu-mi fata. Nu înțeleg.

Vrăjitoarea și-a așezat o mana pe umărul meu, privindu-mă înțelegător.

- Dacă nu te liniștești nu vom găsi nici o soluție. Asa ca, așează-te jos și lasă-mă să-ți explic situația.

Am dat din cap cu reticenta, iar dupa ce am oftat cu putere m-am așezat lângă ea.

- Ascult.

Mi-am fixat privirea spre ea, așteptând sa înceapă.

- De mine își amintește. A murmurat ea. Și de Ame, Jane... de toți, cu excepția ta. Lasă-mă sa continui.

A spus ea repede când a văzut ca vreau sa vorbesc.

- Sigur e vina lui Lyon.

- Ce vrei sa spui?

- Cred ca știu cum reușește sa o aducă în trecutul lui.