The Battle with Heart

Cap.1

Incerc sa deschid ochii,la "insistentele"sunetelor din jurul meu,dar somnul,care acum este mai dulce ca niciodata,nu îmi permite.Doi bărbați poarta o conversatie, undeva in jurul meu si pot sa jur ca unul dintre ei este Edward.

Decid sa las somnul deoparte si deschid ochii, încercând sa clarific imaginea din fata mea,in ciuda razelor puternice ale soarelui .Faptul ca vara este la o distanta de doar doua zile este mai evident ca oricand,se pare.Totusi, nu asta ma intereseaza pe mine acum,ci imaginea unui bărbat pe care eu nu il cunosc, in dormitorul meu,ma rog,al fratelui meu,fixandu-ma cu privirea.

-Deci,mi-o imprumuti ,pana la urma? Bărbatul a cărui identitate nu o cunosc il intreaba asta pe fratele meu ,privindu-ma,destul de intens,pe mine.Nu pot sa nu ma întreb ce legătură are asta cu mine.

-Ti-am spus ca e sora-mea! Si nu te mai holba la ea,ca iti scot ochii!

Mda,nu mai e nevoie sa ma întreb ce legătură are întrebarea de mai devreme ,pe care i-a pus-o tipul necunoscut fratelui meu.Acum e mai mult decat evident..despre mine era vorba.Chestia asta nu îmi place deloc,iar tupeul tipului ,cu atât mai putin.

-Sa spunem ca te cred.Satena asta super sexi, pe jumatate dezbrăcată, proaspăt trezita din somn,este sora ta.Si totusi,de ce nu-mi răspunzi cu da?

Ce dracu are nebunul asta?? Eu,pe jumătate dezbrăcată?Nu prea cred.Sunt gata sa il trag la răspundere pe dobitocul asta,când privirea îmi cade pe reflexia mea în oglinda situată fata in fata cu patul . Probabil socul se poate citi destul de usor pe fata mea,dar acest aspect este cel mai putin important in momentul de fata,altul are întaietate si anume,imaginea mea. Părul îmi sta in toate direcțiile,ochii îmi sunt vizibil afectați de nopțile nedormite din ultima vreme,tricoul alb pe care il port lasă la vedere mult prea multe, inclusiv sânii mei,neacoperiti de vreun sutien,la fel si o mare parte din abdomenul meu.Una dintre perechile mele de chiloți de la Victoria's Secret iese mândră in evidență ,probabil din cauza culorii de un roz bonbon pe care acestia o au si ,bineînteles, din cauza lipsei oricarui alt obiect vestimentar.Tipul are dreptate, deci..Închid ochii si inspir o cantitate destul de mare de aer,in speranta de a ma calma,fiindcă situația a devenit alarmantă .

Nu pot înțelege cum am ajuns aşa,pe jumătate dezbrăcată,pentru că îmi amintesc foarte clar faptul că eram îmbrăcată atunci când am venit in camera fratelui meu,cu intenția de a dormi cu el,desigur,la fel cum îmi amintesc si ca eu chiar am adormit imbracata.Deschid ochii si ma uit prin cameră după restul hainelor mele,si nu îmi ia prea mult timp sa-mi gasesc sutienul,la fel de roz bombon ca si chilotii,aruncat pe covor,împreună cu pantalonii mei scurți, gri,de pijama.

-Sa inteleg ca ti-a fost foarte cald aseară,păpușă,sau ca ai uitat ca îi  esti soră?

Îmi întorc privirea spre idiotul care a spus asta,din nou,gata sa îi  ofer o replică "acidulata",dar cuvintele refuză sa se mai facă auzite din momentul in care îi întâlnesc privirea.Superioritate. Asta este tot ce pot sa descifrez din privirea lui.Inghit in sec si evit sa il mai privesc in ochi,refuzând astfel orice fel de confruntare cu el.Tipul asta nu îmi inspira deloc siguranta.

-Ryan,las-o in pace!

-Edward,ce s-a intamplat cu hainele mele?Reusesc sa il întreb pe fratele meu ,după câteva momente de tăcere.

-Ti-a fost foarte cald aseară si te-ai trezit inspre dimineata si ti le-ai dat jos,fiindcă nu le-ai mai suportat.Si nu e de mirare ca ai facut asta,aseară temperatura a fost destul de ridicata.Nu iti amintești ca m-ai rugat sa dau drumul la aerul conditionat?

-Nu,nu chiar,la cat de obosită am fost..

-In fine,eu cobor ,am ceva de discutat cu Ryan.Reia-ti somnul,daca mai poți.

-O sa incerc...

-Sa ma visezi,păpușă! Tonul cu care mi se adresează este unul jos,provocator,care reuseste sa imi transmita fiori electrizanti prin tot corpul.Nu e de glumit cu tipul ăsta..

Dupa ce ii adreseaza prietenului sau o privire menita sa il aduca la tacere,Edward se ridica si iese din camera,urmat de acest Ryan care zâmbește zeflemitor ca si raspuns.

Odată rămasă singură in camera,ma ridic si îmi culeg hainele de pe jos,incercand sa nu bag in seama ameteala ce pune stapanire pe mine,alt efect secundar al noptilor nedormite,îmi îmbrac pantalonasii ,renunțând sa fac asta si cu sutienul,oricum sunt singura acum,si ma reîntorc in pat,gata de o alta repriză de somn,cu ajutorul căreia ,sper sa "ma repun pe picioare".

***
Sunt trezită de alarma enervantă a telefonului meu, care,din nefericire,nu mai vrea sa taca. Opresc alarma setată de mine aseara,pentru ca de cele mai multe ori adorm extrem de târziu si uit sa ma mai trezesc, constientă de faptul ca ceasul indica ora 16:45 si îmi fac drum catre camera mea,si,imediat,catre baie.

Intru in dus si îmi reglez apa la o temperatura putin mai rece decat de obicei si ma bucur de unul dintre momentele mele preferate de relaxare.

După aproximativ 45 de minute, stau in fata oglinzii,gandindu-ma la ce machiaj ar trebui sa imi aplic pe fata.Sunt imbracata cu o pereche de blugi albi,cu talie inalta si o camasa albastra,simpla,bagata in ei.In picioare am o pereche de pantofi albi,cu un toc destul de mare.Părul il am desfăcut si drept.După ce îmi analizez tinuta ,aleg un machiaj simplu ,format din rimel,tus si luciu.
Îmi iau gentuta ,in care îmi bag cheile de la masina ,telefonul si luciul pe care l-am folosit mai devreme si ies din camera.

-Edward!Edward,eu plec.Îmi caut fratele cu privirea si constat ca nu este .Poate e in living,obisnuia sa petreacă mult timp acolo,inainte ca eu sa plec din tara,nu cred ca si-a schimbat acest obicei.

Deschid usa si întru in living,dar bărbatul care sta pe unul dintre fotolii si tine in mana un pahar cu whisky sigur nu e Edward.Soarta isi bate joc de mine!Tipul asta chiar nu a plecat pana acum?!

Îmi adresează o privire intrebatoare si ma simt nevoită sa îi răspund,desi nu este cazul ,el e cel străin aici,eu ma aflu in propria resedinta.

-Il căutam pe Edward,dar se pare ca nu e aici.Spun după ce îmi dau ,mai mult enervata decat plictisită, ochii peste cap.

-Mai fă asta o data si ai sa rămâi fara ei.

-Poftim?

-Nu mai pofti,ca ti se apleacă.Ti-am spus,intr-un mod mai subtil,sa nu mai dai ochii peste cap,daca nu vrei sa ți-i scot.

Care e problema lui?Mai nou trebuie sa fac cum spune el?

-Ai tu vreo problemă cu asta?

-Daca nu aveam,nu iti mai atrageam atenția asupra acestui aspect.

-Vaneassa ,pleci?La fix,Edward,la fix!!

-Da,plec la agenție.Deja e tarziu,nu vreau sa întârzii.

-Bine,dar ai grija,te rog.

-Am,Edward,am.

-Cum de nu mi-am dat seama ca esti model?Corpul tau e perfect pentru asa ceva,si nu numai. Spune asta si îmi face cu ochiul.

-Pa,Edward!

Ies enervata din living si plec spre agentie.

Pentru cei care decid sa arunce o privire peste aceasta povestire, sa stiti ca m-am decis,dupa mai mult timp de gândire,sa o public.Tin sa mentionez ca e prima mea povestire publicată si ca ma străduiesc sa "iasa" bine,ca sa zic asa.