Volumul III: Salvează-mă (FINALIZATĂ)

Capitolul 2 - Viaţă, de ce nu mă laşi să respir?

Capitolul 2 - Viaţă, de ce nu mă laşi să respir?

✽

JOSEPH

Cum se face că destinul ne aduce cele mai nepotrivite persoane în cele mai nepotrivite momente? Aceea era dilema vieții mele. Era cel mai josnic moment din viața mea, căci nu aveam nevoie de încă o furtună în viața mea. Nu îmi venea să cred cum destinul ne aducea de la mii de kilometrii, distranță unul în fața celuilalt. Dar tontul eram eu, căci nu m-am putut abține să n-o urmăresc după ce am încercat să o evit zile întregi. Însă nu învățam niciodată din greșeli, tipic mie. De prima dată când am văzut-o, de când am atins-o, i-am auzit vocea și felul în care râdea, nu mi-am putut reține nici o secundă sentimentele față de ea. Nu mi-a venit să cred atunci când am văzut-o în sala de așteptare a hotelului. Primul lucru care mi-a venit în minte e să mă interesez cu cine a venit, însă a fost atunci când l-am văzut pe Charlie și mi-am dat seama că era cu el.

A trebuit să mă lupt cu toată forța împotriva minții mele, căci toți mușchii mei se îndreptau către el. Mi-am sucit mințile încercând să mă împotrivesc gândului că aș putea să merg să-i sprag fața lui Charlie, însă mi-am dat seama că nu era potrivit să fac o scenă chiar în propriul meu hotel. Chiar dacă majoritatea nu mă cunoșteau, nu voiam să ajungem iarăși pe primele pagini ale tuturor revistelor și ziarelor. Am observat fiecare dintre mișcările ei, ascuns în fundul sălii, acolo unde lumina era foarte slabă. Îmi place la nebunie să supraveghez din umbră genul acesta de evenimente. Am început să râd când am văzut-o încercând să guste unul dintre cocktail-urile preparate de angajații hotelului. Mirosea paharul și strâmba din nas, puteam să jur că nu avea să-i placă, dar chiar și așa avea de gând să guste. Însă a fost atunci când cineva a oprit-o.

Apariția acelui bărbat mi-a făcut sângele să mi se urce la cap, apoi să mi se coboare prin întreg corpul cu o viteză amețitoare. O priveam de sus până jos, mâncând-o din priviri. În ciuda faptului că ea nu mai era a mea, încă o simţeam ca fiind parte din mine. De aceea nu îmi plăcea s-o privească nimeni în afară de mine. Dar ea a încetat să fie a mea în ziua în care l-a ales pe David în locul meu.

Surpriza afişată pe faţa ei, văzându-mă în baia enormă, era mult mai mare decât mă aşteptam. Însă eram acolo, unul în faţa celuilalt, fixându-ne cu privirea şi nevenindu-ne să credem. Mă analiza de sus până jos, nu avea tupeu să clipească nici măcar o secundă. În ciuda faptului că încă eram supărat pe ea, nu puteam să nu mi-o imaginez sărind în braţele mele în acel moment de slăbiciune. O grămadă de gânduri erotice treceau prin mintea mea văzând-o încă odată îmbrăcată în rochia pe care i-o cumpărasem. Arăta la fel de bine ca atunci, rochia i se mulase pe corp, scoţând în evidenţă formele fine şi curbate ale corpului său. Încă era perfectă, cel puţin pentru mine.

Ochii mei ca pana corbului, aşa cum ea obişnuia să-i descrie, îi trimiteau priviri care puteau s-o străpungă. Buzele ei între deschise mă făceau s-o sărut pentru a-i închide gura atât de micuţă. Îmi doream s-o gust din nou, s-o fac iarăşi a mea, însă nu... Nu puteam! Am urmărit-o pentru a-i spune adevărul, pentru a înfrunta adevărul pe care meritam să-l ştiu. Nu era o idee prea bună să mă apropii atât de mult de ea, ştiind foarte bine că nu mă puteam controla în niciun fel în prezenţa ei. Pentru a evita o situaţie neplăcută, mi-am introdus mâinile în buzunar şi am început să mă joc cu cartela camerei, dar şi cu cea pe care o foloseam pentru a porni şi opri liftul. De data aceasta am reuşit să îmi controlez nervii balansându-mă pe vârful degetelor. Era clar că nu în fiecare zi puteam să dau nas în nas cu fata pe care o iubeam şi de aceea, responsabilitatea mea cea mai mare era să îmi menţin calmul şi atitudinea corectă. Natalie e sprijinul meu. Ea e panoul pe care eu sunt afişat. În prezenţa ei mă transform în cu totul altă persoană, uit de tot ce este în jurul meu şi devin debil, slab, emotiv şi contrariul tuturor lucrurilor care mă făceau bărbat. Dar trebuia să fiu puternic.