Premiul De A Rămâne În Viață

Coincidență

*Din perspectiva lui BB*

La naiba! Nu putem să îi așteptăm. Ar trebui să îi atacăm acum! Ar trebui să terminăm asta o dată!

Însă nu putem da buzna acolo și să îi omorâm. Ar trebui cumva să îi scoatem pe ceilalți 17 oameni care ne stau în drum ,ca să putem merge direct la cei trei.

Cred că aş mai avea nevoie de cineva totuși, dar cred că eu și Ana ar trebui să le putem face față. Însă au mai trecut câțiva ani, probabil că și ei ai ajuns mai buni ca noi.

Ar fi bine să mă pot folosi și de ceilalți însă din câte știu eu, fiecare din ceilalți are un prieten bun acolo, înafară de mine și de Ana, ea nu a apucat să îi cunoască iar, eu însă ,da.  Și nu am amintiri prea bune de atunci.

Am decis să vorbesc cu Ana despre cum am putea câștiga, însă, nu m-a ajutat foarte mult, idioata.

*Din perspectiva Anei*

Am vorbit cu BB însă, tot nu am înțeles exact ce și cum. Ar fi trebuit să îmi explice mai bine de la început, nu să mă lase așa. Căci nu mai înțeleg nimic, nici două cuvinte despre cea ce tot vorbește.

Problema mea e că încă nu știu dacă cei trei sunt mai buni ca mine, sau nu. Cea ce e puțin cam riscant.Nu pot pur și simplu să sper că sunt mai slabi. Cea ce înseamnă că ar mai trebui să mă antrenez puțin.

Am vorbit din nou cu BB să îl întreb dacă ar trebui să mă antrenez. Mi-a spus că nu, dar după ceva timp, hmm cred că ar trebui totuși să mă antrenez, măcar puțin pentru că de data asta nu cred că mă pot baza pe faptul că a zis nu , oricum aş deveni mai bună deci nici mie nu mi-ar strica puțin antrenament.

*Peste o lună*

A trecut deja o lună și nu au încercat să ne atace, probabil doar ca să lăsăm garda jos.

În timpul ăsta eu am profitat antrenându-mă, acum sunt mult mai rapidă și puțin mai puternică. Ar trebui totuși să învăț cum să mă lupt cu o pușcă sau cum să sparg o rețea de informații, pentru că probabil voi avea nevoie. Pentru asta îmi am colegi, fiecare din noi se pricepe la ceva, eu sunt pricepută la atacuri din apropiere, iar 9 de exemplu e bun în tehnologie, niciodată nu a dat greș în cea ce făcea.

Cea ce mi se pare ciudat e faptul că BB nu le-a zis celorlalți că suntem într-un oarecare război. Așa că nu am să le spun nici eu, deoarece habar nu am cum poate asta să îi afecteze pe ei și pe BB.

E așa ciudat să fiu singura care știe. Adică, nu pot vorbi cu nimeni despre chestia asta. Ei bine, ar fi BB însă el e preocupat cu treburile lui și nu ne dă , nouă, prea multă atenție decât atunci când are nevoie  de noi. Sau de unul dintre noi. Însă toată lumea pare în regula cu asta. Acum că stau să mă gândesc, el, fără noi ar fi la fel de puternic să facă cea ce vrea sau ar fi și el supus și ar face cea ce vor restul, societatea.

Într-un oarecare fel apreciez că nu vrea să se supună, că nu vrea să fie ca restul, faptul că e rebel. Însă pe de altă parte, rebelul își ia libertatea, prin noi, niște fraieri care trebuie să facem ce zice el.

Nimeni nu a încercat vreodată să nu i se supună, e adevărat că nu sunt de multe ori de aceeași părere cu el și că comentez, însă până la urmă ,tot ajung să fac ce îmi zice el.

Doar prin noroc am reusit și să scap de sarcina de a-l omorî pe tatăl lui Thomas. BB a zis că e bătrân și că oricum va muri nu peste mult timp așa că nu are nici un sens, plus că a fost deja ales un alt primar.

L-am întrebat pe BB și dacă accidentul era plănuit de ei, însă se pare că nu, a fost doar o coincidență, una care a venit la momentul potrivit. Dacă asta nu s-ar fi întâmplat ...Thomas probabil ar sta chiar și azi toată ziua în pat plângând și că probabil nu se va opri în următoarele luni, ținând cont de faptul că și atunci când era în spital ,Thomas părea atât de trist și de pierdut, nici nu știa ce să facă. Cea ce , e complet normal ,el își iubește tatăl foarte mult. Îl iubea de când era un mic copil, iar dacă tatăl sau ar fi murit el ar fi rămas orfan.

E ciudat, nu?
Cum o simplă coincidență să poată schimba tot planul pe care îl avusem de săptămâni întregi, cum un singur șofer nu a fost atent o secundă și a lovit exact mașina primarului.