Amintiri in rama

3

- Ma numesc Min Yoongi.

- Grozav, Min Yoongi, poti incepe.

Min Yoongi da drumul ma muica. Imediat am observat ca era rap, ceea ce e era ciudat fiinca pare asa inocent. Duce microfonul la nivelul gurei si zambeste. Probabil observa ca nimeni din clasa nu se astepta sa cante rap.

Imediat ce a incept sa cante toti au ramas cu gura cascata, inclusiv eu, rap-ul lui era incredibil si canta asa de repede incat credeai ca nu mai are aer iar prin miscarile care le facea aveai senzatia ca traieste acea melodie sau... chiar asa e? Oricum, canta incredibil. Cand melodia s-a terminat a lasat repede mana cu microfonul in jos si a inceput sa respire greoi. Se pare ca el chiar a trait clipa. Min Yoongi lasa microfonul jos si se indrepta la locul lui. In clasa era liniste, se pare ca toti au fost miscati, insa linistea a fost rupta de aplauzele elevilor.

- Woow, chiar nu ma asteptam sa canti rap... chiar ai cantat foarte bine. Nu stiu asa multe despre rap, eu fiind de muzica usoara, dar ai cantat super, zise diriginta complet miscata.

Dupa aceea au mai cantat si alti elevi, care aveau de asemenea voci incredibile. Incep sa cred ca eu sunt nimic pe langa ei. Ora se termina asa de repede ca nici nu stiu cand a inceput. Ceilalti elevi erau gata sa iasa insa diriginta i-a oprit facandu-le semn sa mai ramana.

- Am uitat sa va dau la inceputul orei niste fise. Trebuie sa le completati acasa. Nu este greu, trebuie doar sa va scrieti cateva date despre voi iar la final sa scrieti ce fel de muzica cantati: usoara, rap, traditionala etc. Ah! si trebuie sa mi le aduceti maine, sa nu le uitati! Astea fiind spuse... sunteti liberi sa iesiti in pauza, incheie diriginta iar apoi toti elevii s-au grabit sa ia cate o foaie si sa iasa in pauza. 

Am asteptat sa ia toti nu cumva sa ma trezesc pe jos din cauza lor. Pana la urma am ajuns sa iau, chiar ultima.. Am bagat-o in ghiozdan si am iesit in pauza. M-am dus cu Ma Ri si Bo Ra la cantina ca sa mancam ceva. Dupa ce ne-am luat ceva de mancare am inceput sa ne uitam de o masa libera unde sa ne asezam.. insa sala era complet plina...

- Oh! Urmati-ma! striga deodata Ma Ri incepand sa mearga iar eu cu Bo Ra am inceput sa o urmam nestiind unde se duce. Putem sa stam si noi aici? Nu mai sunt mese libere.

- Sigur ca da, doar suntem colegi, zise un „coleg" .. pf... chiar trebuie sa imi invat colegii..

- Mersiii, ii multumeste Ma Ri iar apoi se aseaza, la fel si Bo Ra

Eu raman putin blocata dar pana la urma ma asez langa Bo Ra si.... ma uit in dreapta mea sa vad cine e... O! Il stiu! E Kim Taehyung, baiatul care a trantit scaunul. La un moment dat incep sa rad amintindu-mi faza.

- De ce razi? zise o voce de baiat.

- O... imi ridic privirea si vad ca Taehyung e cel ce ma intrebase. Ah! Nimic important, zic eu putin balbait iar apoi imi intorc privirea spre tava mea cu mancare.

La masa stateau 5 baieti.... ce stanjenitor era ca nu stiam pe nimeni, doar pe Taehyung... si imi era asa rusine sa ii intreb...

- Oh! Cineva ne-a luat locul! striga cineva din spate .

- Stai linistit Jimin, eu le-am lasat sa stea, nu mai sunt mese si suntem colegi

Ma intorc sa vad cine era... erau inca 2 baieti.....cum am ajuns sa stau la o masa cu 7 baieti? Ceilalti se aseaza. Se lasa o liniste completa pana cand cineva rupe momentul.

- Poate suna ciudat... dar... ati putea sa va spuneti numele fetelor? Nu vi le-am retinut, zise baiatul de langa Taehyung.

Eu nereusind sa il vad ma aplec spre masa sperand ca asa o sa pot sa il vad.