Amintiri in rama

17

- Aaaaaaah! Ma plictiseees.... Joaca-te cu mine Wookie, joaca-te cu mine...

- Nu!

- De cand am venit in camera ta stai numai cu fata in laptop. Ce tot citesti?

- Of... Stii ca imi place sa citesc curiozitati despre diferite tari, nu?

- Da..

- Eh.. Aia fac. Acum ma lasi sa citesc in liniste?

- Dar ma plictiseeeeees. Imi e dor de Taehyung....

- Nici o ora nu a trecut de cand a plecat!

- Nu ai sa stii niciodata! ii zic eu si plec la mine in camera apoi le sun pe fete sa vad daca ies afara.

*

- Nu putem, trebuie sa facem curat.

- Ce minciuna!

- Nu mintim, continua MA Ri

- Bun, atunci vin la voi.

- Ce?!

*

Apoi eu inchid telefonul si ma indrep spre ele. Ajunsa in fata casei si bat la usa. Imi deschide Ma Ri si imi face loc sa intru.

- Waaaa.... De cand stau porci aici si nu stiu eu? le zic eu vazand ce dezordine e

- Eu ti-am zis ca trebuie sa facem curat, incepe Bo Ra

- I-a fost lene sa ma ajute zilele trecute asa ca nici eu nu am vrut sa mai fac.... termina Ma Ri.

Atunci imi dau o palma peste fata si incep sa le pun matura si pungi in mana ca sa faca curat. Dupa cateva minute era ca nou.

- Sa mai vi cand e mizerie, imi place, zise Ma Ri razand

- Si mie, aproba Bo Ra

- Ha, ha, a fost prima si ultima data cand v-am ajutat! le zic eu seriose iar zambetul lor pierise

Deotata aud telefonul sunand. Era un mesaj de la Taehyung in care zicea ca s-a urcat in avion.

- Azi a plecat Taehyung, nu? ma intreaba Ma Ri

- Da.. ii zic eu intristandu-ma

- Vaaai, ce te vei face fara porumbelul tau? incepe Bo Ra sa ma necajeasca

- Lasa-mi porumbelul si da-mi apa, sunt extenuata de la curatenia asta!

Bo Ra imi aduce un pahar cu apa si apoi se aseaza langa mine, Ma Ri stand pe un scaun de langa pat.

Petrecandu-mi timpul cu ele nici nu observ ca trecusera deja 2 ore. Ma uit la telefon insa nimic.. nu trebuia sa ajunga pana acum? Incepusem sa ma ingrijorez.

- Nu-ti fa griji, Soo Jin, sigur a fost obosit si a uitat sa te sune, incearca Ma Ri sa ma linisteasca

- Asa e... doar asteapta, continua si Bo Ra.

Afara se intunecase si nici un mesaj de la el. Ma dusesem acasa pentru ca deja Ma Ri adormise iar Bo Ra incepuse sa o deseneze pe fata... ceea ce insemna ca eu urmam asa ca am fugit.

M-am tolanit in pat si ma uitam la telefon... nimci... nimic... ni-mic.... simteam ca innebunesc de ingrijorare. Aish!! Cobor jos sa imi iau budinca cand aud telefonul sunand in camera mea. Iau repede budinca si alerg pe scari. Ridic repede telefonul si raspund.

*

- Taehyung? incep eu

- Ah.. Soo Jin, imi pare rau ca nu am sunat mai devreme. Insa am stat toata ziua sa ii gaseasca aia de la aeroport bagajul mamei. Imi pare eu.