Amintiri in rama

16

Intr-o saptamana Taehyung avea sa mearga intr-o excursie cu parintii lui. Ei au insistat sa merg cu ei insa am refuzat lasandu-i sa mearga doar ei 3 stiind ca nu au mai fost intr-o excursie in famile.

- Dar, scumpo, faci parte din familie deja. Sigur nu vrei sa vi? ma intreaba mama lui.

- Sunt sigura. Stiu ca nu ati mai fost intr-o excursie de familie.. Cum as putea sa vin si eu? le zic eu zambind apoi continuand. Va voi astepta acasa cu bratele deschise.

- Cum vrei atunci. Sa fi cuminte cat timp lipsim, da? imi atrage atentia tatal lui Taehyung.

- Dap, voi fi atenta.

Apoi am iesit cu Taehyung la o plimbare pentru a profita de timpul ce ne-a ramas.

- Si cat veti sta? il intreb eu prima

- Hmm... Nu stim, cam 2 saptamani cel putin... imi raspunde el trist

- Ce e cu fata asta la tine? Nu vrei sa mergi?

- Ba cum sa nu! Doar ca nu o sa te mai vad, deja imi e dor de tine..

- Off... Ne vom vedea pe camera, Taehyung, si vom vorbi nonstop. Nici nu o sa mai simti ca nu sunt langa tine. Plus, avem o saptamana in care putem sa facem ce vrem! incep eu apoi ii sar in fata. Deci? Unde mergem?

- Hm... Pai sa vedem. Ah! Stiu! zice el deodata incepand sa ii straluceasca ochii apoi ma apuca de mana si ma trage dupa el.

Dupa ce am mers putin am ajuns la un fel de carnaval. Avea loc un mic circ apoi puteai sa te vopsesti pe fata, sa cumperi tot felul de chestii, sa faci poze cu animalele si sa participi la diferite concursuri.

Am intrat la circ. Erau multe animale si acrobati.

- La urmatorul numar avem nevoie de cineva din public, imediat ce clofnul a terminat de spus toti din sala au inceput sa se ofere voluntar. Ohoooo!! Fiind asa multi ce ziceti sa vina pe scena cel care va ramane in lumina reflectorului?

Zis si facut. Luminile s-au stins si pret de cateva secunde am stat pe intuneric. Apoi brusc o lumina cade pe mine.

- Tanara domnisoara. Puteti sa veniti aici? imi zice clofnul.

- E-eu? intreb eu aratand cu degetul spre mine.

- Da, tu. Nu-ti fie frica, nu v-a durea, incepe el sa rada

Dupa ce i-am dat popcornul lui Taehyung am inceput sa cobor treptele. Ajunsa pe scena, langa clofn, acesta mi-a soptit ce aveam sa facem. Alti 2 clofni au adus o cutie mai inalta decat mine apoi cei 2 au plecat.

- Care este numele tau, domnisoara?

- Soo Jin, Park Soo Jin.

- Astazi o vom face pe tanara domnisoara Soo Jin sa dispara.

Multimea a inceput sa se mire. Il vedeam pe Taehyung razand fiinca nu credea. M-am bagat in cutie si am asteptat.

- Abra cadabra~~~ zise clofnul si deschide cutia. Toti din public nu au reactionat, eram inca in cutie.

- Ups... Nu astea erau cuvintele magice, clofnul inchide iar cutia. Hocus Pocus~~~

In acel moment am simtit cum ma lasam in jos. La propiu. Stateam pe o placforma si astfelt am ajuns sub scena. Platforma se ridica, insa fara mine.

- Sper ca am reusit de data asta, zise clofnul apoi aud cum deschide cutia. Multimea a inceput sa aplaude.

- Yaaaa!!! Adu-mi iubita inapoi clofnule!! il aud eu pe Taehyung de sub scena cum zbiera ceea ce m-a facut sa rad.