9

378 26 1
                                    

Am ajuns si deodata ochii mi s-au facut mari cat cepele cand am vazut ca ciresii erau inmuguriti. M-am asezat pe o banca, mi-am lasat capul pe spate si am inchis ochii. Ma simteam deja in alta lume, era liniste si simteam ca plutesc. Deodata simt ca ceva m-a atins pe picior. Imi deschid ochii si observ ca ma lovise un scheibord. Ma uit in jur sa vad al cui e dar nu vedeam pe nimeni pana cand vad ca cineva fugea spre mine, sau spre scheibord mai bine zis.

- Soo Jin? imi rosteste numele confuz. Ce faci aici? De ce nu-mi raspuni la mesaje?

Eu incep sa-mi caut telefonul.

- Ah... L-am uitat acasa. Scuze Taehyung, ii zic eu vinovata.

- Nu e nimic, imi raspunde el zambind

- E el tau? arat eu spre scheibord

- Da! Vrei sa te dai? ma intreaba el ridicand scheibordul de pe jos

- Nu stiu sa am dau,  zic eu frecandu-mi ceafa

- Serios? Nu stii? Te invat eu!

M-am ridicat de pe banca care devenise comoda si m-am asezat pe scheibord dar nici nu ma asez bine ca deja dau sa cad dar Taehyung ma prinde.

- Tine-ma de mana, imi zice el iar eu rusinata il iau de mana si ma asez din nou pe scheibord.

Am inceput sa imi fac avant cu piciorul stang apoi l-am pus repede pe placa. Taehyung scoate din buzunar aparatul foto ca sa-mi faca poza dar in secunda 2 placa a inceput sa se miste intr-o parte si alta.

- O sa cad! O sa cad! incep eu sa ii repet apoi il apuc si cu cealalta mana apoi se aude un clik.

Eu inca ma balancaneam pana cand placa s-a dat deodata intr-o parte complet de am cazut jos iar Taehyung langa mine.

- Ya!! Ti-am zis ca o sa cad! ii zic eu nervoasa

- Esti bine? Esti bine? repeta el

- Sunt bine, zic eu ridicandu-ma apoi intinzandu-i mana sa il ajut dar observ ca nu pe mine ma intreba, ci camera foto

Taehyung ma prinde de mana dar eu dupa ii dau drumul si cade inapoi.

- Ya!

- Ce? Camera e mai importanta decat mine? il intreb eu nervoasa incrucisandu-mi mainile.

- Normal ca nu! Doar ca este primul cadou de la tine si nu vreau sa il sctric, zice el scuturand camera foto apoi se ridica de jos.

- Ah... ok... 

Taehyung incepe sa rada vazand poza. Ma duc langa el ca sa vad si eu. Iesise o poza, insa nu imi iesise fata. A prins partea cand il tineam cu ambele maini de mana deoarece placa se misca asa rau incat aveam impresia ca o sa ajung la spital.

 A prins partea cand il tineam cu ambele maini de mana deoarece placa se misca asa rau incat aveam impresia ca o sa ajung la spital

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Dupa Taehyung a inceput sa se dea pe scheibord  iar eu m-am asezat pe banca privind copacii.

- Se pare ca in curand vor inflori, ma sperie Taehyung deodata

- Ah... da, dabi astept, ii raspund eu zambind

- Si eu, zise el privind mugurii

Apoi ne-am dus la o cafenea din apropiere pentru a bea ceva. Dupa ce am comandat se lasase o liniste. Vad ca Taehyung scoate din nou camera foto. Cum puteam sa refuz sa fac poza cu el? Ador sa fac poze.

Timpul cu el trece asa de repede incat as vrea sa il opresc

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Timpul cu el trece asa de repede incat as vrea sa il opresc. Simteam ca nici nu am stat cu el azi. Deja era seara si ne-am intors acasa. De ce asa repede? M-am asezat in pat suparata si am inceput sa dau din picioare.

*Perspectiva Taehyung*

"Azi a fost asa frumos... poate pentru ca am fost cu ea? Ca am ras impreuna? Ma uitam la pozele facute azi si nu ma saturam de ele. Puteam sa ma uit la ele nonstop si nu ma plictiseam.

Deja ajunsesem la o concluzie aceea ca nu mai pot astepta pana cand inflorec ciresii. Eram asa nerabdator. Nerabdator sa vina aceea zi!"

*Perspectiva Soo Jin*

Zilele treceau una dupa alta si iata cum am ajuns in ziua in care ciresii erau complet infloriti.

I-am dat mesaj lui Taehyung sa il intreb daca vine insa a zis sa o iau inainte fiinca o sa intarzie putin. M-am incaltat repede intr-o pereche de tenisi si am iesit pe usa. In cateva minute eram deja acolo. Peisajul era mirific iar eu simteam ca visez. In sfarist vad ciresii infloriti! Imi inchid ochii si trag adanc aer in piept. Mirosul era asa de frumos incat ma dadea pe spate. M-am uitat in jur dupa o banca libera insa nu mai era. Serios? Va gasira acum sa veniti toti? Pana la urma am decis sa ma asez pe iarba langa niste copaci. M-am intins pe jos si priveam florile rozalii. La un moment dat imi intra soarele in ochi asa ca mi-am pus mana peste fata si am stat asa cateva minute pana cand dintr-o data o umbra s-a lasat. Mi-am luat mana si il vad pe Taehyung care statea si bloca lumina soarelui. Ii fac semn sa se aseze langa mine si asa face.

- Ai asteptat mult? ma intreaba el

- Nu, chiar deloc, ii raspund eu. Si? Cum ti se pare acum? Acum vezi de ce imi place acest loc? il intreb eu privind in jur

- Da, acum vad, e foarte frumos si, cum ai zis tu, imi da o stare de liniste si energie. Ma binedispune si pedeasupra imi da si curaj. Am ceva sa te intreb, termina el serios apoi imi pune o floare de cires in mana

*Perspectiva Taehyung*

"Era ziua in care inflorec ciresii. Am asteptat ziua asta ca un copil mic care asteapta Craciunul. Dupa ce i-am zis lui Soo Jin sa o ia inainte eu am mai stat in camera mea ca sa imi vin in fire. Putin mai tarzu m-am indreptat spre Soo Jin care probabil deja astepta. Cand am ajuns o imagine de basm mi-a aparut in fata. Visam? Cum poate sa fie asa frumos? Soo Jin avea dreptate. Locul asta era minunat. Am tras aer in piept iar mirosul placut al florilor de cires mi-au dat speranta si curajul de care aveam nevoie. Merg din nou si pana la urma o zaresc pe Soo Jin stand lungita pe iarba tinandu-si mana pe fata de la soare. Ma pun in calea razelor iar ea isi deschide ochii. Ma asez langa ea cum mi-a zis apoi o privesc zambind.

- Ce vrei sa ma intrebi? ma intreaba ea si ma trezeste la realitate

- Vezi tu... de mult ma macina ceva si nu vrea sa ma lase. Asa ca vreau sa te intreb ceva, ma opresc eu si o vad cum se uita la mine confuza dar totusi curioasa. Am citit ca acea floare de cires e rara. Sunt vreo 2-3 in tot copacul. Stii de ce sunt speciale?

- Nu.. de ce? ma intreaba ea privind floarea din mana ei.

- Sunt singurele din tot copacul care au 10 petale, restul avand 5.

Soo Jin se uita la floare uimita apoi o mangaie usor.

- Cum acea floare e rara, asa esti tu pentru mine, Soo jin, ii zic eu apoi o privesc in ochi. Te plac, Soo Jin! Tu... ma placi? o intreb eu simtind cum fata imi arde.

- A...a... Eu.... n-nu.



~ :> Sper sa va plasa si imi pare rau pentru eventualele greseli. Astept parerile voastre :* ~

Amintiri in ramaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum