To madness

8. Tristan

- Am găsit o cale de a invinge demonul, insă pentru a reuși trebuie să devenim una...

  Clipeam des incercând să procesez ceea ce Boka imi spusese. Aceasta se legăna incomod pe călcâie aștepând din partea mea un răspuns. Am dat din cap aprobator așteptând o reacţie din partea ei. Boka și-a inchis ochii, incepând să devină transparentă, ca mai apoi să dispară de tot.

  M-am ridicat speriată din pat, inima pulsându-mi cu putere. Poate că nu fusese cea mai bună idee. Obloanele ferestrei s-au inchis violent, lăsându-mă intr-o beznă totală. Am inceput să mă rotesc dezorientată prin cameră, răsturnând diferite lucruri până când am fost izbită de perete.

   O mână rece imi mângâia faţa, iar o alta imi strivea toracele. Am incercat să trag aer in piept, dar plămânii refuzau să-l primească. Am inceput să tușesc violent, iar presiunea din piept creștea și creștea tot mai mult.

- Mai e puţin, doar lasă-mă să intru...Mi-a spus o voce necunoscută. Nu era Boka.

- Sunt Tristan...Boka a mers la Lion. Este complicat, vei inţelege in curând de ce. După ce a terminat de spus fraza am simţit cum mâna de gheaţă imi străpunge pieptul, iar picioarele au inceput să-mi tremure de durere. Lacrimile imi incălzeau faţa, dar simţeam cum corpul mi se răcește din ce in ce mai mult.

  Răceala se adâncea din ce in ce mai mult in interiorul meu, până am devenit una. Mi-am atins faţa cu degetele, iar senzaţia mi-a dat fiori.

- Hei, sunt aici! Mă poţi auzii? Mi-a spus Tristan.

- Unde? Am intrebat strângându-mi picioarele ingheţate la piept.

- Sunt aici, suntem...amândoi suntem aici. Suntem aceeași persoană. Uite ce te rog, mergi până la baie...vreau să văd cum arăţi.

  M-am ridicat și am căutat prin intuneric clanţa de la ușă, insă a fost in zadar.

- Oh, scuze, trebuia să deschid asta. Imediat obloanele au fost deschise, iar lumina soarelui aproape m-a orbit. Am căutat cu privirea ușa albă și jupuită a băii, și imediat am deschis-o. Am rămas parcă inţepenită in loc atunci când am observat culoarea nenaturală a pielii mele. Venele păreau să poarte un sânge negru, iar pielea era mult prea albă. Stomacul mi s-a intors pe dos,iar o senzaţie de greaţă și dezgust m-a făcut să-mi doresc să nu mă mai privesc niciodată.

  Am pășit pe gresia rece și m-am poziţionat in faţa unei urme dreptunghiulare pe perete.

- Nu ai o oglindă? A intrebat Tristan.

- Am spart-o..., m-am dat cu câţiva pași in spate și m-am aplecat după un ciob ce zăcea aruncat pe gresie. L-am ridicat și l-am așezat in faţa mea, dar mi-am inchis ochii. Nu aveam de gând să mă mai privesc.

- Hei, de ce ai inchis ochii? Cum s-ar presupune că te pot privii? Impărţim totul, ai uitat? Am deschis ochii și mi-am privit reflecţia ingrozită. Ochii mei albaștrii, erau inconjuraţi de cearcăne adânci și vineţii. Buzele-mi erau și ele vinete și uscate. Părul negru și scurt stătea ciufulit, iar unele șuviţe umede și imbâxite stăteau lipite de fruntea mea albă.

- Ești mai frumoasă decât spunea Lionel. A spus Tristan.

- Lionel ţi-a vorbit despre mine?  Am intrebat lăsând ciobul să cadă și așezându-mă pe marginea căzii.

- Tot timpul. Te cam place...A afirmat acesta făcându-mi inima să prindă viaţă. Căldura se intorcea in mine, iar lacrimile fierbinţi și sărate mi-au incălzit obrajii. Mi-am inchis ochii și am simţit cum toate din jurul meu dispar, prindeam iarăși viaţă.

- Hei, ce se intmplă? A intrebat Tristan confuz. Nu i-am răspuns, ci am continuat să plutesc către lumină, in curând trezindu-mă in faţa porţii.

- Deci asta este faimoasa voastră lume, a spus acesta obţinând de la mine un chicot. Și cum am ajuns aici? Adică...da nu știu, cum?

- Nici eu nu știu, i-am răspuns sinceră. M-am ridicat și am pășit spre deja cunoscuta poartă.

  Inainte să intru, am tras adânc aer in piept și m-am gândit la cerul meu, Lionel și la mine, care urma să-i devin lună.

_______________________________________________________________________________

nota autorului

Deci l-aţi cunoscut și pe Tristan, fantoma rătăcitoare a lui Lionel.

O să apară și Lion și Boka in peisaj in capitolul următor, dar până atunci dacă aveţi nelămuriri intrebaţi.