De ŞAPTE ani

Băiatul cel nou

Jur când nu mai pot să respir.
-A-Austin...nu pot...
Mă uit cu ochii mari la cutia albastră din fața mea.Nu pot să mă ceară,nu?Nu??????
-Ce nu poți?întreabă el.
Se pare că ce am zis l-a neliniștit,pentru că ochii săi se uită în toate direcțiile.
-Nu pot să mă căsătoresc cu tine,Austin!Am făcut azi 17 ani!Nu sunt nici măcar majoră!
Pufnește în râs.
-Ce?întreb.
-Tu...,Dumnezeule!Tu credeai că te cer în căsătorie?!
Râsul lui mă face să vreau să mă bag în pământ de rușine.
-Uite!spune și deschide cutia.
Un lănțișor din argint stă acolo cu un pandantiv în formă de "A".
-Ah.
Acum mă simt mai prost.Sper,și sper doar să nu mă fi auzit mama.
-Austin...nu pot să-l accept!Deja mi-ai făcut un cadou uriaș!Cel mai frumos cadou promit vreodată!
-Dar,acela era pentru ziua ta,iar acesta doar așa,pentru că trebuie să știe toți că inițială aia e a numelui meu și ca eu sunt iubitul tău,așa că o să-l accepți.Acum,hai să-l punem!
Se duce în spatele meu și scoate din cutie lănțișorul.Îmi ridic părul și el prinde lănțișorul abia atingându-mă pe ceafă.Chiar și această mică atingere mă face să vreau să alerg o mie de kilometri.
-Gata!spune și depune un sărut pe ceafa mea.

Ochii mei se măresc,aproape ieșind din orbite.
-M-mulțumesc!mă bâlbâi eu.
Se întoarce în fața.
-Îți stă foarte bine!spune și admiră bijuteria.
Iau initiala din argint în mână.E cel mai drăguț lucru din lume.
-Cam posesiv cadoul,nu?îi spun sarcastică,dar fața mea este toată numai zâmbet.
-Asta e și ideea!rânjește el și-mi face cu ochiul.
E ciudat cum aceste mici gesturi ale lui aprind în mine un foc care e atât de puternic încât vreau sa mă arunc de pe ceva de extaz.

Aud uşa de la intrare deschizandu-se și mă întorc cu fața,ca să o văd pe mama stând în prag,în pijamalele ei roz și halatul gri peste.
-B...bună seara,doamnă Cross!
Mă întorc cu fața la Austin.Se uită la mama și își trece nervos mâinile prin păr.Austin?Intimidat?!
Mă hlizesc.
-Bună!spune ea.Tu trebuie să fi băiatul care i-a furat inima fiicei mele,Austin,nu?
Mă uit la ea și-i fac semn cu mâna să înceteze.
-Da,spune el și acum e rândul meu să mă bâlbâi,sunt băiatul care i-a furat inima fiicei dumneavoastră!
Mă uit la el timidă.Nu cred să-l fi văzut mai umflat în pene vreodată.Îmi dau ochii peste cap şi îl sărut pe obraz,conștientă ca mama încă e în prag.
-Acum trebuie să plec!Îți mulțumesc pentru cea mai tare zi din viața mea!spun.
-Cu plăcere!La mulți ani!
Se uită la mine și își pune o mână pe obrazul meu.Se apropie ca să mă sărute, dar mama își drege glasul.
Ce penibil... .Ne depărtăm unul se altul.
-O s-seara b-buna,doamna Cross!spune el și se scarpină la ceafă fiind la fel ca mine de stânjenit.
-Și ție,și te rog spune-mi mamă...,ă...adică Lucy.
-Mamă!spun și-mi pun mâinile pe față.
Ea și Austin râd.
-Bine,mamă...adică Lucy!spune el și amândoi își fac cu ochiul.
Acum chiar vreau sa sar de pe ceva.
-Sunteți răi!spun.
-Austin,ce ar fi să vii la noi la cină într-o seară?
Mă uit mirată la ea.A întrebat asta?!Ea?!Mama mea,mama mea care nu prea suportă musafirii.
-Da,aș fi chiar încântat!Ne mai vedem,merișor!spune și îmi întoarce pupicul.
Zâmbesc și nu intru în casă pana nu văd maşina lui ieșind de pe stradă.
-Haide,merișor!Intra!
Mă întorc spre mama.
-Mamă!mă văicăresc eu.
Ea râde și se duce în casă.

***

-Nu te mai juca cu lănțișorul ăla,Thor!Mă faci geloasă!spune Mirranda.
Am început din nou antrenamentele la stadion.
Rânjesc și încep să-mi fac încălzirea.
-Azi vreau sa dau 8 ture fără să mă opresc!declară ea.
-Opt ture,M?!Nu e cam mult?
-Pai...vreau să-mi depășesc recordul.
-Care e de 7 ture jumătate,spun sarcastică.
-Și tot nu știu de ce nu pot și jumătatea cealaltă!spune ea mijindu-şi ochii.
-Ești o ciudata!râd eu de ea.

Mai târziu stau pe bancă,după 2 ture,pentru că Mirranda,draga de ea,m-a pus să mă uit la ea în timp ce da opt ture fără oprire.
A spus că dacă nu o filmez mă face ea să alerg 10 ture.
-Încă 3!țip la ea,uitându-mă în telefon.
Mă mut mai la stânga,căci o bunicuță s-a pus în fața camerei.E atât de ciudat să-i vezi alergând pe aici atât de în vârstă,bine...dacă ce fac ei se poate numi alergat.
-Haide,M!Mai ai una!țip și mă lovesc de cineva.
-Hei!Uita-te pe unde mergi!spune o voce profundă.
Îmi întorc privirea.Pielea lui deschisă la culoare compensează ochii săi de un albastru intens,ascunși de cosorogul șepcii de baseball,din care ies pe ici pe colo smocuri de par blond deschis.
-Scuze!spun intimidată.
Se uită la mine și mă analizează din cap până în picioare și la cum se uită aș vrea să nu fi ales colanți și maieul ăsta strâmt.
Dă din cap ca și cum aş fi răspunsul la o întrebare şi trece pe lângă mine.Vântul duce de la el un firicel de parfum bărbătesc.
-Eu sunt Damon,apropo!îl aud că strigă.
Mă întorc cu fața spre el și mă uit nedumerită.Nu a întrebat nimeni nimic.Il urmăresc cu privirea până când dispare în tribune.

-Torri!Nu ai filmat tot!Am făcut 8 ture!țipă Mirranda.
-Scuze!
Nici nu am abservat când a venit lângă mine.
-După...cine...te...uiți?întreabă ea,cu pauze intre cuvinte,timp în care își trage sufletul.
-Am dat peste un băiat,din greșeală,îi mărturisesc.
Îl caută din priviri.
-Unde e?
-A...plecat.
-Am făcut 8 ture!Îți vine să crezi???Acum haide!spune ea.
Mă ia de cot și mă trage spre tribune.
-Ce faci?o întreb.
-Mi-e foame așa ca mergem să sărbătorim cu o pizza!
Ăsta-i Mirranda.Aleargă cât e ziua de lungă și tot la pizza sfârșește.Uneori mă întreb cum de e așa slabă.Dacă eu aş manca o felie de pâine m-aş îngrașa 3 kg.Noroc că nu-mi prea place.
-Spre pizza!exclamă ea.

***

-Pentru mine!spune Mirranda și ridică o felie de pizza în semn de noroc.
-Pentru cel mai bun cameraman din lume!spun eu făcând la fel.
-Pentru noul meu record!continuă ea.
Începem să mâncăm pizza.Ador pizza...cred că e mâncarea mea preferată din lume.De fapt...dacă lumea ar fi din pizza aş devora-o într-o secundă.
Chelnerița ne aduce 7-upurile.
-Deci ținând cont că se apropie ziua mea,mâ gândeam să nu mai sărbătorim ca în fiecare an și să mergem cu Jonny și Austin și Ro și Deniss în parcul de distracții,s-a deschis unul la ieșire din oraș și...
-Mă scuzați!spun când o văd pe chelneriță că pune două pahare cu un lichid colorat pe masă.Ce e asta?întreb nedumerită.
-Sex on the beach!răspunde ea de parcă ar fi ceva normal.
Mă uit nedumerită la Mirranda care face la fel.
-Dar,noi nu am comandat astea,spun eu!
-Nu,dar sunt din partea domnului de acolo!spune și se răsucește pe tocuri.
Mă uit în spatele meu și-l văd.
-Cine-i ăla?întreabă M.
-Ăla...e băiatul peste care am dat.
-Mahaaa!face ea.E sexy!
Mă uit urât la ea.
-Da,și tu ai iubit!Mă râstesc eu.
-Vezi că vine încoa'!
Mă întorc cu fața spre el,fix când ajunge în dreptul meu.
-Vă place băutura?întreabă el cu vocea aia profundă.
-Scuze,dar noi nu bem alcool,așa că te rog să le primești înapoi!
-Ah...Am înțeles!Atunci poate o Cola?
-Dacă voiam o Cola cumpăram!i-o trântesc eu.
-Torri!spune Mirranda.
-A,deci te cheamă Torri!Aşa e!Ți-am spus numele meu,dar tu nu l-ai spus pe al tău!Încântat de cunoștință!
Întinde mâna,dar nu-l bag în seamă.
-Bine,zice și dă din umeri.Eu sunt Damon!îi spune Mirrandei.
-Mirranda,Mirranda Angely.Incantată!
Își strâng mâna,îi iar eu îmi dau ochii peste cap.
-Și,ești nou pe aici?întreabă ea.
-Da,m-am mutat din New York acum o săptămână!
Telefonul meu sună așa că nu mai ascult ce povestește el,nu ca aș asculta.E clar din atitusinea lui ca e genul acela se băiat pervers care te vrea numai că te îmbraci bine sau că ai forme.
"Alo,T?"
"Hei,Austin!Ce faci?"
"Eu sunt bine,acum am ieșit de la duş.Nu mai am astăzi antrenament și mă gândeam că putem să ieșim undeva."

Îmi duc mâna la lănțișor și încep să mă joc cu el.

"Sunt cu Mirranda acum,dar..."
-Torri!Ești sigură că nu vrei să-mi arăți împrejurimile?Se găsește Damon să zică.

Austin Pov.

Prin difuzor aud o voce de băiat.Necunoscut.
"Torri!Cine-i ăla?!"întreb mai furios ca niciodată.

"Chiar nu vrei să-mi faci un tur al orașului?Aș fi onorat să-ți văd posteriorul ăla."

Văd roșu în fața ochilor când îl aud pe acel individ despre ce vorbește.
"Torri!Dă-mi adresa!"latru eu.

Mie îmi este sooomn!Foarte banal,no?Mai avem maxim 7 capitole și un epilog...Mult de muncă şi vreau să vă mulțumesc,chiar dacă am mai făcut-o,că reușiți să-mi aduceți creația în 100 și,nu o fi ea în 50,dar eu sunt mândră!