Two of us (Far from Brotherhood)

10.

Apartamentul lui Jared era minunat: predominau nonculorile, stilul era modern, iar singura pată de culoare o reprezenta lenjeria de pe pat, diferită în fiecare dintre cele trei dormitoare.

Aleksei își alese camera de la etaj cu priveliște la strada principală, de unde putea vedea și turnul universității. Era atât de aproape de centru, încât, în mai puțin de douăzeci de minute puteai ajunge oriunde îți dorești.

Jared îi făcu turul casei și îi prezentă și mini-barul cu băuturi de cea mai bună calitate, cele două băi, fiecare cu jacuzzi, bucătăria uimitor de mare și sufrageria unde, pe unul din pereți, avea agățat un televizor de ultimă generație. În tot acest timp, colegul său îl primi cu ospitalitate, zâmbindu-i cald. Aleksei nu se așteptase niciodată să îi vadă această latură a șatenului. De fapt, era sigur că nici nu există, iar pentru Jared, totul era pierdut. Totuși, propunerea sa îl făcuse să se gândească de două ori înainte de a-l judeca data viitoare.

Rămase, însă, cu garda ridicată. În trecut, Jared îl agresase foarte tare. Poate s-a schimbat, însă nu putea băga mâna în foc.

Rusul își făcu o baie cu multă spumă, care dură aproape o oră, apoi se înfășură în unul dintre cele mai moi prosoape pe care le atinsese vreodată. Părul și-l spălă cu șamponul lui Jared și simți nevoia de acel iz de lavandă cu care se obișnuise, dar avea să se mulțumească cu orice. Apoi îmbrăcă o pijama lejeră, în dungi, într-o culoare pală. Îi venea chiar bine.

Când păși în bucătărie, se aștepta să fie singur. Jared stătea întins pe unul din scaunele de la masă, cu un cot pe spătarul acestuia, citind o carte subțire cu o copertă veche. Adulmecă aerul nou din încăpere și își simți mirosul gelului de duș cum îi izbește în nări. Ca un copoi, își ridică privirea spre intrusul din bucătărie, apoi zâmbi cu gura până la urechi. Și lui îi era greu să se obișnuiască cu faptul că nu mai locuia singur acum, dar nu îi displăcea deloc.

— Vrei lapte? Cafea? Apă?

Jared închise cartea cu un zgomot al coperților, apoi se duse spre frigider cu pași lejeri. Nu-l scotea pe Aleksei din privire, ci îl menținea în aria vizuală așa cum un prădător își pândește viitoarea masă, însă deloc agresiv. Rusul rămase nemișcat aproape de prag și incomod fiindcă purta decât prosopul, încercă să își ascundă cumva privirea în pământ și să o evite pe cea a colegului său.

Briza rece îl lovi în față atunci când deschise frigiderul. Rămase așa, așteptând un răspuns. Nasul îi devenea din ce în ce mai rece și aproape că analiză de trei ori fiecare obiect din frigider, iar răspunsul tot nu venea. Când întoarse capul să îl întrebe încă odată ce dorește, Aleksei nu mai era acolo, în schimb, în urma sa, lăsase pași umezi până la etaj, acolo unde dispăreau în spatele ușii.

~ ~ ~

Poate că nu avea capacitatea să treacă peste asta. Poate că se înșelase și nu era atât de tare și indiferent. Cel mai probabil, era prea mustrat ca să se mai gândească la altceva. Încercă să își ocupe timpul cu cititul, dar sfârși prin a rupe câteva pagini din "Marele Gatsby" care, în cel mai scurt timp, ajunseră mototolite pe sub pat. Încercă apoi să se afunde într-un film ce-i umbla prin minte în căutare de răspunsuri, dar singurul act de care era demn atunci, era să se gândească cât de imbecil a fost.

Timpul trecea extraordinar de greu și se apucă să își facă bagajul. Kalem ar fi sosit în mai puțin de o oră, așa că nu se grăbi deloc. Pulovere, două geci, câteva perechi de pantaloni și bocanci. Le îndesă pe toate în trolerul negru și îl duse lângă ușă. Se trânti pe scaunul de lângă laptop și deschise ultima sticlă de vin pe care o mai avea în casă. Bău din două înghițituri cam jumătate de conținut.