Mostenitoarea..[In curs de editare]

Capitolul 44

Dupa ce mi-am luat papucii mei roz, am mers la baie dar din greseala aud o conversatie dintre Alin, Cristian si  Andrea....

- Deci ii vom spune la Atina? A intrebat Alin.

-Eu zic sa nu-i zicem.A continuat Andrea.

-Dar de ce? A intrebat Cristian care mai avea de stat cu noi 3 zile.

-Vrei sa-i zicem ca Robert e bolnav psihic din cauza ei? Sau cum?A continuat Andrea, insa aceste  cuvinte parca m-au sfasiat..E bolnav psihic? Din cauza mea? Chiar atat de ghinionista sunt?

Dupa  ce am auzit aceste cuvinte am iesit din camera facand pe fata care nu a auzit  nimic.

Am intrat in baie, am facut un  dus rapid, dupa care am intrat in camera mea cea intunecoasa si m-am schimbat in ceva mai cu stil fiindca am de gand sa'l vizitez pe Robert la psihiatrie.Nu stiu la ce spital e dar aflu.

Imi  aprind telefonul , pentru prima oara in ultimele doua zile..Un mesaj de la David ma cutremura.

"Atina , imi pare rau ca nu am avut curajul sa-ti spun ca te iubesc, insemni mult mai mult pentru mine  decat Irina.Eu sunt obligat sa ma marit cu ea , familiile noastre au decis.La noi este o traditie mai  exagerata.Oricum Atina eu te iubesc, esti prima mea iubire, nu am vrut sa te ranesc , pe bune..Nu mi-am luat ramas bun, fiindca daca o faceam nu mai aveam curajul sa-ti marturisesc..Imi pare rau Atina..Te iubesc..Sincer"

    Nu pot sa cred, el chiar ma  iubeste..

Cand am citit acele cuvinte parca mi se taiase respiratia.Si eu il iubesc.Am incercat sa scap de sentimentele mele pentru el insa doar le-am acoperit.

Ma bucur ca a avut curajul sa-mi marturiseasca..

Dupa ce am citit acel mesaj i'am raspuns ca sa nu par o nesimtita " seen"

"Si eu te iubesc!".

Dupa vreo 5 minute mi-a raspuns inapoi.In timo ce eu stateam pe dormitorul meu  gata pregatita pentru a iesi afara.

" Sunt eu rau, dar vreau sa-ti mai spun ca Robert este internat la spitalul de psihiatrie "Vindeca-te".

" Multumesc"..Am scris luandu-mi geanta  si iesind dim camera mea unde ceilalti m-au luat la intrebari.

-Unde mergi? M-a intrebat Andrea

-Am ceva treaca.Am raspuns repede cu mana pe glanta , ca sa pot iesi.

Dupa ce am iesit fara sa fiu prinsa.Am coborat scarile blocului repejor, ca nu cumva sa se razgandeasca si sa vor sa vina cu mine..

Dupa numai 10 minute  de mers pe jos care e si sanatos, am ajuns la acel spital .

Cum curajul in momentul acesta m-a abandonat.Am stat 5 minute afara sa ma decis daca sa intru sau nu.

Cand in sfarsit am prins curaj, am facut niste pasi catre  intrare  , unde un domn ma intreaba.

-Cautati pe cineva? Stati deja de 5 minute in fata spitalului..

-Aa da..Il caut pe Robert care a fost internat nu de curand.Am raspuns.

-Baiatul numit " baitul grav"..Urmati-ma va rog..A raspuns a cel domn invintandu-ma inauntru.

Cand am intrat in spital, toti peretii erau de culoarea alba, doctorii aveau ceva halate de culoarea alba de moda veche. Iar asistentele erau imbracate intr-o tinuta cu o culoare  din sezonul trecut..Nu le condamn.

Dupa ce ochiul meu  a fost pus la locul lui, ochiul meu care observa orice tinuta de prost gust sau de unul foarte bun...L-am urmat pe acel domn mai in varsta linistita..Pana cand , l-am observat pe Robert stand intr-o camera foarte ciudata, cand  am intrat inauntru cu acel domn, Robert incepu sa strige si sa tipe la mine.Eu speriata am fugit din camera iar Robert a strigat.

-Iar umbli cu tot feluri de analfabeti?

Sper sa va placa. 😍