Mostenitoarea..[In curs de editare]

Capitolul 28

Vroiam sa merg la cofetarie sa stau.. acolo pana diseara..Si am mers....Seara cand merg acasa   m-am gandit.

" Am vazut sinceritatea din ochii lui chiar ii pare rau..toti merita o a doua sansa insa eu  nu pot sa'l iert desi il iubesc foarte tare...Nu pot sa ating buzele  care au atins o tarfa nu pott..O sa trec peste, incetu cu incetu.."

Cand sunt foarte sigura pe decizia pe care am luat'o dau peste un baiat blond cu ochi albastri fenomenali..Stiu ca sunt neîndemanatica dar sa  ma imping intr-un strain? Asta e ceva mai rar dar  no acum trebuie sa'mu cer iertare..

- Scuze..Chiar sunt cu capul in nori..Pe bune.. Acum habar nu am ce spun iarta-ma am zis uitandu-ma la el..Avea o fata gen " am suferit"..

- Buna si tie.. In Primul rand imi  cer eu iertare mai mult ca sigur eu sunt vinovata ..A zis acel baiat misterios care ma facea sa  ma simt bine.

- In fine..Am treaba ...Pa..Am zis eu plecand..

Desi tot drumul pana acasa m'am gandit la acel baiat misterios ,cand am ajuns langa usa apartamentului nostru am simtit iar acel gol,m'am simtit iar pierduta si tradata ....

Intrand in casa  vroiand sa fiu puternica il vad pe Robert stand intr-un colt aplecat cu bagaje ...

- Inca nu ai plecat ? L-am intrebat cica puternica.. Defapt facand pe puternica..

- Te asteptam..A zis robert..

- Hai acum ca m-ai vazut poti pleca...Am zis facand pe puternica.

- Chiar  nu ma poti ierta?? A zis Robett pe un ton foarte  neclar.

-  Imca ai tupeul sa ma intrebi asa ceva? Ti-am zis clar si nu am de  gand sa  repet de o mie de ori..Nu vreau sa te mai vad.. Am suferit destul dim cauza ta...Hai pa.. Banii sigur deja ti-au sosit pentru  mostenirea ta din Aty and 5 ... Sa nu te prind pe acolo..Am zis luandu-i o geabta si ducandu-i in hol afara..

- Iarta-ma Atina..Eu inca te iubesc..A continuat Robert in timp ce iesea afara.

- Esti  jalnic..Astea au fost ultimele cuvinte spuse din partea mea ..Dupa aceea am inchis usa si am plecat im camera  mea..Am plans  o juma de ora pana a venit Andrea in camera mea ..

- De ce plangi. ? M-a intrebat Andrea...

- Am fost  inselata...Prima mea iubire ...Simt un  gol..Eu il iubesc dar  faptul ca m-a inselat ma face sa inebunesc.. Am zis in  lacrimi

-  Atina  te inteleg .. Nu poti scapa de acest sentiment..Trebuie sa-l inlocuiesc..Trebuie sa intalnesti un alta baiat de care sa te indragostesti si mai tare..A zis  Andrea..Dar cand a pomenit de vreun baiat mi l-am reamintit pe acel baiat misterios de care am dat venind de la cofetarie.. Amintindumi-l m-am  oprit din a lacrima iar Andrea cum e ea vicleana ..spune

-  Ai intalnit pe cineva nu???? Nu??? Ma sacaia la cap Andrea

- Venind de la cofetarie am dat peste un baiat blond superb cu niste ochi de culoare albastra..Am zis amintindumi-l binisor..

-  Cine stie cime e..Nu sti nimic de  el?

- Nu...

- Atunci.lasa..Hai  ca  o saptamana ai la dispozitie sa ti-l scoti din minte oe Robert si sa mergem la niste intalniri aranjate in secret ce zici?? M'a intrebat Andrea

- Nicicand...Am zis neinteresata..

-Mai vedem noi..

M'am pus la somn ..Iar ceilalti au fost constienti de faptul ca sunt intr-o   depresie temporara.. Asa ca au adormit si ei ca sa nu faca galacie in salon..Ca de  obicei..