Jocurile dragostei

Voi fi dată afară din tabără?

   -Imi e dor sa vad răsăritul pe plaja..
  Fara sa scoată un cuvant,m-a luat in brate si m.a dus pe plaja. Am stat o ora buna,privind răsăritul si plimbându-ne,povestind lucruri aleatorii,amuzându-ne unul pe seama celuilalt. Pe langa băiatul popular al liceului,era și o persoana sensibilă cu multe lucruri frumoase de împărtășit.
Era liniște,dar nu acel gen de liniște care sa te pună intr-o ipostaza proasta. Era relaxanta,aveam nevoie de a începe dimineața in felul acesta. Dar totul a fost intrerupt de vocea tremurata și pițigăiată a unei profesoare.
   -Vad ca v.ati trezit deja.
   -Am ieșit pentru mișcarea de dimineața doamna profesoara! A strigat Alex in timp ce râdeam împreuna.
  Profesoara ne-a privit pe amândoi,din cap pana in picioare după care ne-a zâmbit.
-Mergeti in camera,trebuie curățata plaja.
   Am plecat amandoi către camera. Alex mergea încet încercând sa ma convingă sa mai rămânem puțin,sa ne plimbam in continuare.
    -Nu Alex,trebuie sa mergem in camera. Nu am de gând sa intru in probleme
    -Nu imi pasa,sa ia orice măsura dorește,as risca asta pentru tine..
    -Nici nu ma cunosti atat de bine,de unde stii ca is fata potrivită pentru care sa risti?
    -Uite,poate nu ne cunoaștem de mult timp,dar de o bunătatea ca a ta oricine și-ar da seama. Esti diferită.
    -Diferită? Uneori,o persoana nu o Cunoști nici după o viata întreaga,iar tu ai impresia ca îmi știi personalitatea?
-Probabil ca nu,dar cel puțin o idee mi-am format despre tine
-Vai Alex,nu ai experimentat nimic in viata asta.
-Stai asa Alis..a trecut in fata mea,mergând in continuare cu spatele-nu ai spus ca nu ne cunoaștem?
-Întoarce-te ca nu vezi pe unde mergi. Am spus râzând.

Am ajuns in fata cabanei și ne-am așezat pe treptii care duceau pana la usa. Încă mi se părea ciudat ca stătea atat timp cu mine,având in vedere ca am fost atâți ani la același liceu,timp in care nici nu îmi stia numele. Sigur era ceva la mijloc.
-Încă sunt nedumerită.
-De ce,prințeso? Ți se ascunde ceva?
-Tu sa îmi spui. Care e treaba cu Anna? V-ati despărțit?
-Nu vorbesc despre asta,dintr-un motiv neimportant.
-Neimportant? Eu zic ca trebuie sa fie ceva serios din moment ce nu te-a mai vrut langa ea.
-Câtă neîncredere intr-o singura fetița..
-Din moment ce te comporți asa,ai vrea sa îți laud sinceritatea și onestitatea? Trezește-te la realitate.
-Aoleo,dar termina cu asta. De ce aduci vorba de acest subiect tocmai acum?
-Nu putem vorbii și despre asa ceva?
-Ma plictiseste.
Am stat 5 minute fără sa vorbim unul cu altul. S-a ridicat și fără sa îmi spună nimic,a intrat in cabana.
.
.
.
.
   Dupa ce am mâncat,am fost lăsați o ora sa decidem din ce echipa v-om face parte. Aveam de ales din mai multe sporturi,dintre care eu am oftat pentru volei. Ma descurcam destul de bine,la fel și Ioana.

   Stăteam pe teren,dar nu ma concentram la joc.
   -Alo,ai venit aici ca sa ne Strici noua tot jocul fetițo? Ia vezi ce faci,ori te ștergi de aici.
Ștefania se credea tot timpul cea mai buna,plus ca tatăl ei a înființat aceasta tabăra. Făcea mereu pe Sefa,si in ultimul timp era atenta sa ma faca pe mine sa pierd la orice,asta inclusiv la scoala,deoarece eram colegele la toate cursurile. Cand Ioana a vazut cat de insuportabila devine,a intervenit:
   -Ștefania ar fi bine sa încetezi si sa o mai lasi pe Alis in pace. Nu iti dai seama ca nimeni nu te place când o faci pe șefa? Demonstrezi ca Esti o idioata prin felul in care te comporți.
   -Spune ce vrei tu,draguto, Alis in schimb nu are niciun drept sa îmi întoarcă cuvintele,te am la degetul mic,ar fi păcat sa afle toți ca ai venit in aceasta tabăra doar pentru el.
   -Care el? Gresesti persoana,eu am venit Aici sa petrec timp cu prietenii mei iar tu ca in totdeauna,Strici atmosfera.
   -Vai,o faci si pe proasta acum. Mi.a ajuns. Dispari de aici. E proprietatea tatălui meu
   -Nu vreau! Nu Imi spui tu ce sa fac draga.
   -Draga? Pleacă!
   -Nu. Nu pana nu Imi spui despre cine ii vorba.
   -Ma lasi? De cand ai venit tot dupa Alex Logan te ti. Esti tare patetica. Crezi ca se uita unul ca el la o fata ca tine? A spus Ștefania pe un ton cât se poate de enervant.
   -Stai,tu crezi ca am venit pentru Alex? Ce fel de simt al umorului e și asta? Am spus făcând batjocura. Toate fetele au început sa rada,iar Ștefania a început sa fie iritată.
   -Pleci tu sau plec eu? Alege! ,a intervenit iar Ștefania cu tonul de șefa
   -Pleacă,oricum nimeni nu te vrea pe aici.
   -Perfect,plec. Sa vorbesc cu tata si sa te cari pentru totdeauna din tabăra asta.
   -Oh,ce fetita. Doar tati iti poate rezolva problemele.
   -Oh,o sa.ti para rau!
      M-am hotărât sa nu mai zic nimic,părea ca vorbeste foarte serios. M.am întors la joc,si incercam sa ma concentrez,dar nu a durat mult,ca a si venit inapoi. Dar nu singura,ci cu tatăl ei.
   -Domnișoara,te rog sa mergi si sa iti faci bagajul.
   -Domnule,ma scuzați dar fiica dumneavoastră încerca sa ma controleze cu amenințări de 2 bani.
   -Ștefania,este adevarat?
   -Nu tata,cum poti sa crezi ce spune fetita asta?
    -Uite! Imi pare rau,dar in seara asta pleci.
   M.am enervat foarte tare,si am plecat in camera. Vream sa fiu singura si sa ma gandesc ce e de facut. "Nu pot sa cred,am venit aici sa ma distrez,nu sa intru in probleme cu toata lumea.." Dupa cateva clipe de liniște am tresărit auzind o voce.
  -Eh,Nu ai suparat pe nimeni.
   Era Alex,care stătea pe patul suprapus. Eram sigura ca a auzit tot ce am spus,asa ca am nu am mai zis nimic prefăcându-ma ca nu l-am auzit. Când a văzut ca nu ii răspund,a cobor jos și s.a pus lângă mine. Încercam sa ii evit privirea.
  -Esti atât de frumoasa..ce merit sa ma pedepsești așa? Lasă-mă sa iti demonstrez ca te merit..
    In momentul acela ma cuprinsese un fel de emoție,dar și o dorința mare de a.l săruta. Îmi venea sa ma întorc spre el,sa îl prind și sa îl sărut lung. Dar in paralel cu asta,m.am abținut tremurând vizibil. A pus mâna pe spatele meu,aplecandu-și capul pe mine. Dorința de al iubi devenea tot mai mare,dar mi.am făcut curaj și l.am refuzat. Acest baiat e dintr-o lume paralela:
   -Nu pot face asta,Alex.
M.am ridicat repede din pat și am plecat pe plaja sa profit de ultimele ore rămase.
      Cand s.a facut ora 7,am plecat sper tabăra sa imi iau bagajul. Mi.am luat la revedere de la toti iar când urcam in autobuz,l-am auzit pe Alex,care din nou intervenea cu prezenta sa care devenea tot mai enervanta.
   -Stai! Nu poti sa pleci! Daca tu pleci,plec si eu.
   -Alex,e in regula,stai aici,nu trebuie sa pleci si tu.
   -Nu! Cum sa te las singura?
   -Alex..!