Dragoste Neasteptata

Capitolul 25- M-am hotarat!

Stateam in pat privindu-mi telefonul. Era dimineata, si eu nu ma simteam bine in ciuda faptului ca ma durea capul la cat am plans. Trecuse o luna de cand sunt in Chicago si plang in fiecare seara uitandu-ma peste mesajele cu Sam. Nu stiu daca as vrea sa ma intorc dar o parte din mine isi doreste asta.

Cobor din pat plecand spre baie si dand drumul la dus. Ma dezbrac de haine si intru in dus simtind cum apa face contact cu pielea mea. Incep sa ma spal si dupa ma clatesc. Ies din dus stergandu-ma cu prosopul si ma imbrac in niste haine lejere. Imi usuc parul si mi-l ondulesc usor cu ondulatorul,buclele cazandu-mi pe umeri.

Ma asez in pat cu capul intre palme rasufland usor. Ma ridic brusc si incep sa-mi strang toate lucrurile bagandu-le in valiza cu gandul de a ma intoarce. Îi scriu un bilet tatei si-l asez pe pat. Cobor scarile cu gandul sa nu ma auda nimeni. Dar ma uit in jur si observ ca sunt singura. Apas pe clanta de la usa si ies afara.

Era frumos, soarele inca se afla pe cer daruindu-ne caldura. Mergeam pe strada tarand dupa mine o valiza mare si grea. Ma opresc sa respir si cineva imi atrage atentia. Ma intorc cu fata la acea persoana si observ ca este Zac cu un bagaj in mana.

- Zac? Spun socata.

-Maddy..unde ai degand sa te duci? Spune uitandu-se la mine confuz.

-Voi pleca acasa sa indrept lucrurile! Spun hotarata,chiar daca nu stiam ca va fi o idee buna.

- Se apropie vacanta deci haide sa mergem! Spune hotarat.

-Ce?? Vi si tu? Spun.

- Nu te las singura Maddy! Vreau sa ma asigur ca esti bine..

- Iti multumesc Zac! Am spus.

Am plecat amandoi spre aeroport hotaratii de ceea ce vom face. Vantul batea lin dadu-mi o stare melancolie. Ma uit in dreapta mea privindu-l pe brunet ca-mi zambea. In 10 minute eram in fata aeroportului eu stand pe o bancuta mica iar Zac cumparand biletele. Trebuie sa fiu hotarata daca vreau sa ma intorc. Oricum e prea tarziu sa ma mai intorc. Ce tot vorbesc eu? Ma voi intoarce.

-Hei le-am luat mergem? Imi spune Zac intrerupanandu-mi toate gandurile.

-Desigur! Spun ridicandu-ma de pe bancuta si mergand spre avion.

M-am oprit cateva secunde uitandu-ma in urma si zambind nesigur si dupa m-am urcat in avion. M-am asezat cu Zac pe scaunele care erau rezervate. Mi-am sprijinit capul pe micul geam vrand ca sa dorm dar vocea groasa si blanda a lui Zac era de alta parere.

-Esti sigura ca vrei sa ne intoarcem? Imi spune.

Ma intorc cu fata spre el observand in ochii lui numai ingrijorare.

- Da Zac sunt singura! Spun mintind.

Mi-a zambit scurt si si-a sprijinit capul de umarul meu in asa fel incat sa pot sta si eu lejer. Am inchis usor ochii pentru a putea dormi. Prin cap imi treceau tot felu de amintiri impreuna cu Sam. M-am tot intrebat oare el mai tine la mine? Oare chiar ma iubit? Orice om merita o a doua sansa, dar cand esti bun si ierti lumea se va obisnui cu asta si vei fi luat de prost.

Umarul mi-a fost zdruncinat de Zac care-mi tot spunea ca vom ateriza in 5 minute. Mi-am deschis usor ochii pentru a vedea. M-am ridicat in picioare sa-mi iau bagajul de sus, dar era la Zac in mana zambindu-mi.

-  Mersi! Spun somnoroasa.

Vocea pilotului care ne rasunau tuturor in urechi ne spunea sa coboram. Am luat-o inainte iar zac in spatele meu. Am coborat din avion intampinandu-ne un vant rece. Imi incrucisez mainile de frig si-l astept pe Zac.

- Poftim! Spune intinzandu-mi gheaca lui.

-  Mersi!

Am luat-o pe mine si am mers pana la un taxiu. Ne-am urcat in el dandu-i indicatile unde sa ne lase. Am vrut sa-mi sprijin capul de umarul lui Zac dar acesta nu-mi da voie.