Capitolul 20
Zilele treceau atat de repede, chiar foarte repede dar fara persoana iubita totul era trist si monoton. Normal de ziua indragostitilor , oamenii petrec aceasta zi cu persoana iubita intr-un loc romantic si isi spun lucruri dulci dar asta nu este si in cazul meu. Salonul Bellei era plin de trandafiri dar ea nu putea sa ii vada. Ii spuneam lucruri pe care sigur vroia sa le auda dar nu putea auzi. O sarutam dar nu imi raspundea. Lumea imi spunea ca nu o sa-si mai revina , ca e moarta, dar nu ii credeam. O simteam ca e aici doar ca dormea si nu se putea trezi. Ea nu a murit si nu o sa moara e prea puternica. Mereu ma uit la ea si astept sa imi zica ceva, orice. Sa deschida ochii ei mici si albastri si sa o vad zambind din nou. Nu suport sa o vad in patul asta. Nu suport.
„ Hey iubito , la multi ani de ziua indragostitilor. Stiu ca esti aici si poate ma auzi si chiar vreau sa auzi ce am de zis.Te rog, trezeste-te, fa un efort , te rog iubito.”
Degeaba, ea nu ma auzea . Ma ignora complet. Simteam cum inima mi-se opreste si ceva din mine vroia sa moara . M-am saturat sa o fac sa sufere , avea dreptate ca langa mine ea e in pericol, poate ar trebui sa o las libera. Cineva zicea ca atunci cand iubesti pe cineva , il lasi liber. Si asta voi face chiar daca ma va durea. M-am uitat inca o data la ea si lacrimile au aparut din nou in ochii mei.
„ Te iubesc Bella si mereu te voi iubi chiar daca nu voi mai fi aici. Adio iubita mea, sa fii fericita… fara mine” spun eu srautand-o
M-am ridicat de lanag ea vrand sa plec dar ceva ma tras inapoi.
„NU! Nu pleca, si eu te iubesc”
Auzind aceste cuvinte m-am intors si am vazut-o pe Bella avand lacrimi in ochi, zambind. Un zambet imens a aparut pe fata mea.
„ Bella, te-ai trezit” spun eu sarutand-o
„ Max esti un idiot. Vroiai sa pleci fara mine?” spune ea ridicand o spranceana
„ Nu iubita mea” spun eu punandu-ma langa ea in pat
Ma uitam la ea zambind si ii mangaiam fata palida . Nu puteam sa cred ca iubirea vietii mele e acum in bratele mele , mai vie ca niciodata. Nu stiu ce as face daca as pierde-o.
„ Max.. Maxx” spune ea aproape fara aer
„ Scumpo, ce ai?” spun eu agitat
„ Max, te iubesc enorm” spune ea uitandu-se pentu ultima oara la mine
Doctorii au venit in salon incercand sa o readuca la viata , dar eu stateam confuz intr-un colt. Era bine, acum de ce ?
„ Ne pare rau. A murit”
A murit. A murit. A murit. Asta mi-se repeta prin cap .
„NUUUUUUUU, Bellaa”
„Max, iubire ce ai?” spune Bella speriata
„ Stai, iubito tu .. tu traiesti” spun eu sarutand-o
„ Max esti bine? Normal ca traiesc” spune ea confuza” Vrei sa chem un doctor? Te simti bine?”
„ Scumpo , zi-mi ceva. Am fost arestat?”
„ De ce sa fi arestat?” spune ea
„ Pai l-am omorat pe Don Fabio” spun eu uitandu-ma la ea
„ Scumpule nu ai omorat pe nimeni. Nu ai fost arestat. Don Fabio a murit in inchisoare „ spune ea zambind
