O relație cu Vlad Munteanu #1

Întâlnirea cu Vlad

     Când m-am trezit, m-am dus in bucătărie, de unde se auzea vorbă:
- Bună dimineața, Jessica! imi spune tata care stătea pe telefon la masă
- Bună dimineața, scumpo! imi spune mama pupându-ma pe frunte
- Buna dimineața! spun eu, încă adormită
- Eu si mama ta ne-am gandit sa facem curățenie, stii tu, sa mai stergem praful etc, dar s-a terminat soluția de dat pe covoare, te poți duce mai tarziu la magazinul din colț ca sa cumperi? Mai vezi cartierul, poate îți faci si niste prieteni, n-ar fi rău sa te duci la noul tau liceu si sa stii pe cineva de acolo. imi spune tata
- Bine, ma duc sa ma îmbrac.
      Am ajuns la magazin, am luat soluția de covoare si m-am dus la coadă ca sa o plătesc. In spatele meu a venit un băiat înalt, puțin blond, părea de varsta mea, avea in mâna o sticlă de suc si pâine.
     Când am pus soluția pe bandă ca sa o plătesc cineva m-a călcat pe picior, era acel băiat, asa ca i-am zis:
- Tu chiar nu te uiți pe unde calci? Ține-ți ochii aia deschisi!
- Imi pare rău, n-am vrut sa te calc. imi spune el cu o voce asa calmă
       Am dat banii vânzătoarei si am plecat. Pe drum, ma simțeam urmărită, asa ca ma uit in spate, si ghici cine era?, chiar acel băiat. M-am prefăcut ca nu l-am observat si mi-am vazut de drum, dar de fiecare data când ma uitam in spate, el era acolo.
       Când am ajuns in fața blocului m-am întors si i-am zis:
- Nu e deajuns ca m-ai călcat pe picior? Acum o sa intrii cu mine in bloc?
- Aici locuiesc. imi spune el râzând
      Am mers in bloc si el se duce spre lift si eu ma duc spre scări:
- Stii ca există lift, nu? imi zice el zâmbind
- Stau la etajul 2, nu-mi trebuie.
- Eu la etajul 5, hai sa-mi tii companie.
- Neah, te descurci tu.
     Mă apucă de mana si ma trage in lift cu el
- Esti prost?! i-am zis eu strigând
- Ce, te-ai speriat? zice el zâmbind si apropiindu-se de mine
- Dă-te mai încolo, nu am aer! i-am spus impingându-l.
      Între timp am ajuns la etajul 2, acolo unde stăteam. Când am plecat din filt, el a strigat după mine:
- Apropo, eu sunt Vlad!
      M-am prefăcut ca nici nu l-am auzit si am plecat.
      Părinții mei au facut curățenie si apoi mi-am despachetat bagajele si m-am culcat. Ziua urmatoare (duminică) imi stătea gândul doar la ceea ce s-a petrecut ieri in lift. Ziua de duminică a trecut foarte repede.