O relație cu Vlad Munteanu #1

I-am cunoscut mama lui Vlad

   M-am dus in camera sa vad cu ce ma îmbrac. Ma uităm lung in dulapul care era plin de haine si parca nu găseam nimic. Eram foarte emoționată si panicată in acelasi timp..
  Negăsind nimic cu care sa ma  imbrac, m-am asezat pe pat si am rămas cu privirea blocată pe tavanul alb, nu stiu la ce ma gândeam.. dintr-o data ma ridic sa-mi iau telefonul de pe noptieră. Era ora 14:00, peste jumatate de ora trebuia sa ma întâlnesc cu Vlad.
   M-am ridicat din pat si m-am dus la sifonier. Mi-am luat o pereche de blugi albastri si un tricou alb. M-am dus la baie ca sa ma îndrept la par ca il aveam in toate direcțiile.
   Era ora 14:30, eu încă ma îndreptăm la par si dintr-o data imi aud telefonul sunând. Las placa jos si alerg in camera, unde era telefonul, il iau de pe noptieră sa vad cine ma sună..era Vlad, asa ca putin panicată i-am raspuns:
-Hei! Esti gata? ma întreabă Vlad
-Buna! Da, sunt gata! Tocmai voiam sa ies pe usă. ii raspund cu vocea tremurând
-Super! Pai vorbim cand ajungi.
-Bine,pa!
-Pa!
    I-am inchis apelul, m-am dus sa-mi iau chile ca sa încui usa si am plecat.
    Am ajuns in fața usii lui Vlad. Cu mânatremurând si foarte emoționată, am batut la usă. După cateva secunde aud cum cineva deschide usa:
-Ah, Jessica, ai venit in sfarsit! îmi spune Cristi
-Buna, Cristi! ii spun uimită sa-l vad deschizând usa
-Buna! Hai, intra, Vlad e la baie, isi face un dus.
-Aa, ok! ii raspund lui Cristi intrând in casă
    Cand am intrat in casă, am vazut o persoana care se uita la televizor pe canapeaua din sufragerie.. M-am întors cu fața la acea persoana si realizez ca de fapt e o femeie. Cred ca m-am holbat la ea cateva minute pana am simtit o mana pe umăr si apoi o voce:
-Ea e mama. Mama, ea e Jessica! spune Cristi inpingându-ma usor in sufragerie
   Femeia care stătea pe canapea se ridica, vine spre mine si îmi întinde mâna:
- Estella! Imi pare bine! imi zice ea zâmbind
- Jessica! Imi pare bine sa va cunosc! ii raspund cu vocea tremurând, întigându-i mana
    Era o femeie destul de frumoasă. Cristi si Vlad semănau foarte mult cu ea...ea fiind blonda, ei blonzi.
   Incercam sa înțeleg situația si am rămas pe gânduri o vreme, insa gândurile mi-au fost întrerupte de o voce:
- Sa nu fii emoționată, te-ai cam înroșit la față. imi spune mama lor zâmbind si punându-mi mana pe fată
  Simteam ca ma topesc de emotii, dar in acelasi timp muream de rușine. Nu stiam ce sa-i spun, asa ca i-am raspuns repede:
-Nu, mi-e doar foarte clad. i-am zis zâmbind
   Ea s-a uitat la mine si mi-a zâmbit inapoi.
- Hai, vii in camera? mă întreabă Cristi
- Bine! i-am raspuns imediat. Mi-a facut placere sa va întâlnesc! ii spun mamei lor
- Si mie! Sper sa mai vii pe aici! imi spune pupându-ma pe obraz