Prima zi de liceu

5.7K 104 8
                                    

     A venit ziua de luni, trebuia sa ma duc la scoala, ceea ce era naspa pentru ca nu cunosteam pe nimeni si nu voiam sa fiu "fata noua fără niciun prieten".
     M-am trezit, am mâncat si nu puteam sa ma decid cu ce să mă îmbrac. Intr-un final am ales o pereche de blugi negrii si un tricou alb, ca sa nu atrag atenția.
     Stăteam in fața usii de clasa cand  o profesoară a venit la mine si m-a întrebat:
- Tu esti eleva noua?
- Hmm, da..
- Bine, hai in clasa ca sa te prezint noilor tăi colegi.
     Am intrat in clasa, mi-am aruncat discret privirea in sală si prima persoana pe care am observat-o a fost un băiat care stătea in ultima bancă de pe rândul de la fereastră, da, acel băiat era chiar Vlad...
- Copiii, ea este noua colega, Jessica, purtați-va frumos cu ea si ajutați-o să-si facă prieteni si n-ar fi rău daca i-ați arăta si scoala. Asează-te pe rândul din mijloc, penultima banca, acel copil va lipsi toată săptămâna, cand se va întoarce vom rezolva noi! a spus doamna dirigintă.
     M-am asezat pe scaun si simt o bătaie usoară pe umăr, ma întorc si era Vlad:
- Acum cine urmăreste pe cine? spune el zâmbind
- Hei, nu e vina mea, nu stiam ca suntem vecini. ii spun zâmbind
- Acum suntem si colegi. Dar nu prea ti-ai ales clasa corecta.
- De ce? Pentru ca esti tu in ea? i-am zis râzând
- Crede-ma, e mai bine ca sunt aici, adică nu cred ca vrei sa iei prânzul singură. Si ma refeream la doamna dirigintă.
- Ce e cu ea? ii spun apropiindu-mă mai mult de banca lui ca sa nu ne auda diriginta.
      Dar fix cand sa-mi spună motivul, doamna dirigintă a spus ca există pauză pentru vorbă (dn dirigintă e profesoara de romana).
      S-a sunat de pauză, pauza de prânz, imi strang lucrurile si cand voiam sa plec cineva ma bate pe umăr:
- Vii la cantină? imi spuse Vlad
- Cu tine? Nu mersi, dar totusi trebuie sa-mi zici ce e cu doamna dirigintă.
- Vino cu mine la cantină si o sa-ti spun tot ce vrei sa auzi.
       Am decis sa merg cu el la cantină, adică ce aveam de pierdut?
- Asa, imi spui o data? ii spun eu
- Ce sa-ti spun?
- Cred ca glumesti...
- *Vlad începe sa râdă* Hai ma, de ce esti asa încordată? Fii mai relaxată, e prima ta zi la liceul asta.
- Da, de asta nu prea pot sa fiu relaxată.
- O sa- ti răspund la întrebare. Nu e nimic îneregulă cu doamna dirigintă, doar ca e cam severă si exigenta la note, am vrut doar sa stii. imi zice Vlad
- E gen "10 e nota profesorului", nu? ii zic zâmbind
- Cam asa ceva. zice zambindu-mi înapoi
- Ok, acum trebuie sa plec...
- Unde mergi?
- Ma duc acasa, mama m-a învoit de la ultimele 2 ore, chestii cu mutatul, stii tu...
- A, ok, ne vedem maine?
- Da, sigur.
     Am ajuns acasă...

O relație cu Vlad Munteanu #1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum