Abuz

3.2K 153 0
                                    

          Din perspectiva Aniei

       Ma forțez sa deschid ochii , simțind parca cum ma ustura . Ma simțeam atât de obosită . Obosita psihic, nu stiu , pentru ca fizic ma simțeam destul de ok. Nu ma mai durea aproape nimic , decât spatele care este înțepenit si nu pot sa fac nici o mișcare.
      Deschid brusc ochii , amintindu-mi de nemernicul de Shawn ce vroia sa ma sechestreze , ma răpească nici nu stiu. Om nebun! Îmi aud inima cum bate cu putere in timpanele mele, si ma calmez usor cand vad tavanul alb al încăperi in care ma aflam, iar după o cercetare mai amănunțită constat ca sunt nicăieri altundeva decat la spital. M-am saturat de locul asta , si faza cea mai nasoala este ca nici macar nu îmi amintesc cum am ajuns aici, sau cine ma adus. Îmi amintesc ca sărăntocul ala de Shawn , ma adormit cu sedative.
Ma bucur ca macar nu au fost droguri sau orice alta substanță cu efect halocinogen ; alea sunt cele mai rele ! Îți dau o stare , de zici ca ai fost pana in iad si te-ai întors inapoi.
     Dau sa ma ridic , si cum spunem , îmi simțeam spatele înțepenit in așa fel încât ai crede ca am dormit o săptămână in aceiași pozitie. In cele din urma reușesc sa ma ridic in șezut , si privesc încăperea luminata de o lumina difuza . Pare a fi noapte si nu aud nici o mișcare. Cobor cu greu din pat simtindu-mi toți mușchii parca paralizati. Trebuie sa plec de aici cat mai repede. Nu mai pot sta aici când stiu ca Shawn poate veni in orice clipă după mine . Pana la urma nu înțeleg ce vrea de la mine! Sa se duca dracu cu iubirea lui inexistenta!.
      Pășesc pe gresia rece , mergând încet din cauza amorțelii , indreptandu-ma spre ușă . Deschid usa si privesc in stânga si in dreapta pe holul slab luminat. Nu sesizez nici o mișcare , așa ca ies pe ușă indreptandu-ma spre scări. Nu stiu, parca am o senzație de deja vu , ca parca am mai făcut asta cândva , încercând sa ma furișez din spital. Dar stai , chiar am mai făcut asta , doar ca acum nu mai încerc sa scap de Shane ; acum incerc sa scap de un senil mintal care ma bântuie ca așa au mușchii lui chef.
      Shane! Oare unde este ? Chiar îmi doresc sa ii aud vocea , chiar daca ar fi sa ma omoare ca i-am distrus masina . Simt ca nu l-am mai văzut de ceva timp si parca ma atrage inima ; simt un gol care parca nu ma lăsa. Oare a venit atunci ? Poate ca el m-a adus la spital!
     In cele din urma alung toate aceste întrebări , fiind distrasa de niste zgomote si voci ce se auzeau in urma mea. Ma îndrept spre ieșirea din spital , grăbind pasul , si miscandu-ma repede sa ajung la primul taxi pe care il vad. Dar ma opresc brusc când constat ca nu am nici un ban la mine . Ce fac acum? Vocile se auzeau din ce in ce mai tare pe holul spitalului , iar tot ce am putut sa fac era sa o iau la fuga desculță pe aleea rece , trecând prin bălțile de apa formate in urma ploii.

 Ce fac acum? Vocile se auzeau din ce in ce mai tare pe holul spitalului , iar tot ce am putut sa fac era sa o iau la fuga desculță pe aleea rece , trecând prin bălțile de apa formate in urma ploii

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

    Înghețasem toată , iar camasa  sau rochia de spital ,ca nici nu stiu cum se cheamă , nu ma ajuta deloc . Era atât de subțire încât trecea vântul prin ea , iar după cum se poate vedea pe cerul acoperit de norii negrii , cred ca se pregătește sa ploua iarăși .
    Nici nu stiu de ce fug ! Pana la urma Shawn nu cred ca ar avea atata îndrăzneală încât sa vina la spital si sa îmi mai injecteze un sedativ si sa ma ia pe sus! Adică exista paznici care păzesc intrarea..............pe care eu am iesit! O, la naiba, paznici de 2 bani! Ma miram eu cum de am ieșit așa de ușor!.
     Merg in continuare vrând sa ajung acasă , dar ce ma înspăimata cel mai tare era ca nu aveam cu ce, iar drumul era mult prea lung pana acasa. Trebuie sa fac rost de un telefon ! Trebuie sa il sun pe Shane! Nu pot sa cred ca m-a abandonat in spital! Credeam ca ma iubește , totuși , ce dragoste este asta daca nici capul nu il doare ca eu sunt pe un pat de spital.? Poate este supărat , pentru ce i-am făcut! Adică țin la el , si il iubesc pentru cea ce face pentru mine , dar nu i-am mărturisit asta niciodată. Consider ca poate este prea devreme sa-i spun ce-a ce simt ; sau poate mi-e frica de trădare! Am fost dezamăgita de mult prea multe ori încât sa mai pot avea încredere in cineva cu adevarat! Dar totuși simt ca in Shane pot avea încredere, pana la urma , a dovedit-o de atâtea ori, si cred ca ar face orice sa fiu in siguranta! Cred!
       Privesc in fata strada luminata slab de câteva felinare .

Mafioată fără intenție•••(FINALIZATĂ)••• Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum