Mafioată fără intenție•••(FINALIZATĂ)•••

Momente devastatoare

       Din perspectiva lui Shane

       -Ania, iubito! Ce ai ? Dumnezeule! strig disperat, privind-o cum își pierde cunostinta ,in mâinile mele.
     Scot telefonul din buzunar având mâinile tremurând si apelez primul număr care il vad.
       -Da ? aud vocea groasa al lui Cameron.
       -Cameron , pregătește masina! Si misca-ti fundul mai repede , pentru ca trebuie sa mergem de urgenta la spital! spun si închid automat fara sa stau sa mai aud ce are de spus, pentru că chiar nu îmi pasa.
        Îmi pun telefonul înapoi in buzunar si o iau pe Ania in brațe , indrepatnadu-ma spre scări si urcandu-le.
        La dracu si cu asta! Este numai vina mea! Daca nu aveam ieșirile alea de om psihopat , nu s-ar fi întâmplat asta! Cum dracu reușesc s-o dau mereu in bara?Sunt un idiot!.
    Ajung pe holul principal , indreptandu-ma spre usa  de la ieșire.
         -Deschide usa! Ce stai si te uiți ? strig la unul din echipa de spionaj ce stătea si se uita ca vaca la poarta noua. Ce dracu? Unii oameni chiar au căzut in cap când s-au născut. Acesta se conformează imediat si deschide usa de la intrare , scârțâitul acesteia zgariindu-mi timpanele.
         Ies afara , aerul umed izbundu-ma in fata. In curând va începe sa ploua si judecând după norii negrii de pe cer ,cred ca va ploua torențial.
   Deschid portiera mașinii si o așez pe Ania pe bancheta din spate urcandu-ma si eu punandu-i capul in poale.
         -Calc-o! Ce stai ? Voi chiar va-ti tampit la cap? Moare omul si voi stați si va uitați ? Da ,ce dracu ? tip la Cameron , care la fel ca si dobitocul celalalt, sta si se uita.
  Masina pornește cu un scârțâit de roti , începând sa bage viteza din ce in ce mai mare.
          Dupa aproape 15 min. ajungem la cel mai apropiat spital si o iau pe Ania , urcând rapid treptele clădirii impunătoare.
          -Chema-ti un doctor ! Am nevoie de un doctor ,acum! strig glasul meu răsunând pe tot coridorul.
  Cateva asistente vin grăbite cu o targa , unde o pun pe Ania, acesta devenind din ce in ce mai alba la fata.
          -Va rog calmati-va! Aveam noi grija de ea! Dumneavoastră rămâneți aici , nu puteti merge cu dansa! spune una dintre asistente punandu-mi mana in piept blocandu-ma de a mai înainta.
   Nu mai spun nimic si nici nu mai încerc ceva , pentru ca oricum nu puteam sa o ajut in nici un fel. Ma simt atat de nefolositor in momentele astea! Nu pot sa o apar , niciodată nu am putut! Mereu ajung in situația asta si nu stiu ce sa fac. Si am jurat ca nu o sa mai pățească nimic niciodată , dar iata-ma! Cata lașitate!. Eu nu sunt persoana pe care o merita! Nu sunt acel cineva care ar putea avea grija de ea , pentru ca nu pot!
     Ma las pe scaunul de pe hol , privind in gol , lacrimile incetosandu-mi privirea .

     Nu stiu ce sa fac! Sa il sun pe Marc si sa-l informez cu privire la ce s-a intâmplat? Dar cel mai probabil o sa ma omoare când o sa afle ca fata lui a leșinat din cauza mea!
       Îmi pun mâinile in cap încercând sa ma calmez. Nu am plâns in viata mea , cu atât mai puțin pentru o fata! Dar Ania nu este orice fata! Este fata pe care am ajuns sa o iubesc nebunește.
     Oftez si ma ridic de pe scaun simțind ca nu mai am stare. Ma îndrept spre sala in care a fost dusa Ania , si ma învârt in cerc așteptând sa se întâmple ceva. Câteva asistente ies in graba pe ușa salonului, eu indreptandu-ma in graba spre ele.
           -Ce se întâmpla ? Cum se simte? întreb , una dintre asistente ,oprindu-se pentru câteva clipe privindu-ma cu mila. 
           -Domnule , imi pare rău dar nu pot sa va dau nici un fel de informație momentan! Mergeți la recepție si completați fisa de internare a domnișoarei! spune după care pleacă grabita.
    Ce se întâmpla? Sper ca nu este nimic grav altfel nu mi-aș fi iertat-o niciodată.!
   Ma îndrept spre recepție completand nenorocirea aia de fisa după care ma întorc înapoi asezandu-ma pe scaunul din fata salonului.
     Ma ridic automat înapoi când pe ușa salonului iese un doctor destul de cărunțit de trecerea timpului.