Mafioată fără intenție•••(FINALIZATĂ)•••

Epilog

                  După trei ani
  
         Privesc spre spre ceasul atarnat pe perete. Amortisem pe scaunul asta de când stau pe el si abea așteptam sa ma ridic de aici si sa plec, dar timpul parca se scurgea din ce in ce mai greu
Stau de aproape doua ore in biroul asta cu tata si tot ce am reușit sa fac a fost sa descopăr doar câteva mici informații nesemnificative despre un anume Grigory Stonety , capul celei mai renumite mafii italiene.   Nici nu stiu de unde pana unde dar idea este ca tipul ne poate umple de bani.
        Tresar , ridicandu-mi ochii din leptopul meu atunci când usa este trântită de perete.
          -Mami , mami! aud acea voce vesela ce ma bine dispune de fiecare dată , facandu-mi ziua mai buna.
          -Emi , draga mea ! spun intorcandu-ma cu scaunul rotativ spre aceasta si întinzând mâinile prinzand-o in brațe.
         -Mami, uite ce mi-a luat tati ! spune ea vesela arătând spre păpușa din mana ei.
         -O, scumpo este foarte frumoasa! spun si depun un sărut pe fruntea ei mica.
Dar unde este tati? întreb privindu-i ochii aceia albastrii electrizanți.
          -Tati, volbește cu cineva la telefon, si a spus sa vin la bunicuț! spune ea intorcandu-si privirea spre tata.
          -O, am înțeles! spun mangainui buclele aurii .

          -Pot sa ma duc la bunicuț si să-i spun ceva la uleche! întreba ea mai mult in șoaptă.
          -Desigur ,draga mea! spun si o las jos din brațe aceasta indreptandu-se spre Marc care o aștepta cu zâmbetul pe buze.
     Acesta o ia in brațe si o săruta pe obrăjor.
        -Ce vroiai sa-mi spui Emily , draga mea? întreba tata ingaindu-i parul.
     Ea se întinde si ii șoptește ceva la ureche începând sa chicotească, aparandu-i si lui un zâmbet in coltul gurii.
         -Eu o sa iau o pauza , ai grija tu câteva momente de Emi? întreb sa fiu sigura ca este supravegheata pentru ca are obiceiul de a se face dispărută iar eu ma panichez destul de repede când vine vorba de ea.
          -Ok , dar vii mai târziu sa terminam asta! spune intorcandu-si înapoi privirea spre Emily.
    Nu mai spun nimic si ies pe usa biroului indreptandu-ma spre camera mea unde sunt destul de sigura ca il voi găsi pe Shane.
        Urc scările vazand-o pe Monica menajera, care cobora având in mana niste cearceafuri si rufe murdare.
          -Auzi Monica ,Shane este sus? întreb aceasta oprindu-se din mers .
          -Da domana , era in camera dumneavoastra! spune ea după care plec aprobând cu o mișcare a capului.
     Intru pe ușa camerei rotindu-mi privirea prin încăpere dar constat ca este goala. Apoi aud apa de la dus si ma îndrept spre ușa băii.
          -Shane? întreb ciocanind in usa ,vrând să-i atrag atenția.
         -Da iubit-o, ies imediat! aud cum spune , eu asezandu-ma pe pat așteptând sa iasă.
    
     După câteva minute aud usa băii deschizandu-se, eu ridicandu-mi privirea din pământ.
           -Da , spumpo ! Aveai nevoie de mine? întreba venind spre mine având doar un prosop înfășurat in jurul mijlocului .
           -Da! Te rog , te duci tu sa-l ajuți pe tata sa termine planurile alea idioate? întreb cu speranță in glas pentru ca nu mai suportam sa stau nici macar cateva minute in plus in biroul ala.
            -Poate! spune aparandu-i un zâmbet pe fata si se aseaza lângă mine pe pat tragandu-ma in brațele sale.
            -Haide iubitule , te rog! spun incolacundu-mi mâinile după gatul sau si mangaindu-i părul , privindu-l adânc in ochi .
            -Bine! Dar mai târziu , acum sunt cam obosit! spune si îmi  depune un sărut apăsat pe buze, eu mangaindu-i fata si cuibarindu-ma la pieptul lui, auzindu-i inima cum ii bate cu putere in piept.
            -Pe unde ai dus-o azi pe Emily? întreb privind absenta peretele din fata.
             -Ne-am plimbat si i-am luat câteva jucarii! Doamne fetita asta ma stoarce de toată energia...........................................exact ca mama ei! adaugă el după o clipa de tacere.
     Eu încep sa rad

inghiontindu-l in abdomen acesta prefacandu-se ca este rănit.
             -Ce nu am dreptate? Mai ales in pat ................mamă, ce ți-aș face acuma! spune începând sa rada cu pofta, intinzandu-se in pat pe spate eu ramând deasupra lui.

           -Hei, hei! Fii cuminte domule Dumber ca altfel............? spun cu zambetul larg pe buze dar ma opresc pentru ca nu știam cum sa mai continui.
           -Ca altfel ce doamna Dumber? il aud cum întreba începând sa rânjească satisfăcut, apoi se învârte , spatele meu făcând contact cu suprafața moale a saltelei de la pat , el punandu-se peste mine .
           -Shane , nu acum ! Poate veni oricând Emi si .........! dar ma opresc când aud usa deschizandu-se , pe ea intrând fetița mea frumoasa , cu zabetul pana la urechi .
            -Tati, mami! o aud cum exclamă vesela si vine in fugă spre noi si urcandu-se pe pat , sare peste noi.
             -Emily , ce faci tati! Ești cam obraznică tu nu crezi? întreba Shane razand si începe sa o gâdile , acesta începând sa rada cu pofta.
      Eu ma ridic in picioare , incrucisandu-mi brațele la piept si privind scena din fata mea ce ma făcea cu adevărat fericita.
   Cred ca asta este tot ce mi-am dorit vreodata in viața asta , doar ca nu am avut niciodată curajul sa visez la asa ceva , dat fiind tot ce mi s-a întâmplat.
Niciodată nu am visat ca o sa am o familie adevarata , ca o sa întâlnesc vreodată bărbatul care sa ma iubească nebuneste pentru cea ce sunt si sa ma faca fericita, sau ca o sa îmi întâlnesc tatăl .
      Nu ma gândeam la nimic din toate astea acum 5 ani , pentru ca viață mea era atât de complicata atunci, ma simțeam atât de singura , nu aveam pe nimeni si ma luptam cu realitatea in fiecare zi .
       Totul era un întuneric , lumea in care trăiam era un întuneric , eu eram un întuneric in propria-mi viață , dar nu regret nimic din tot ce mi s-a întâmplat.
Îmi amintesc si acum ziua in care l-am văzut pentru prima data pe Shane .
     Eram la cafenea! Iar din ziua acea a început totul . Cum as putea uita acea prima data când m-am intersectat cu acei ochi ce mi-a răsturnat viață cu susul in jos? Nu as putea , pentru ca acei ochi , acum, reprezintă viața mea!
         Îmi dau seama ca viață mea s-a schimbat atât de mult in toți acești ani si ca totul a început prin obligație . Nu as fi ajuns niciodată aici daca nu eram adusa cu forță aici , obligata sa intru in clanul McCall si obligata sa fac misiuni periculoase cea ce in cele din urma mi-au definit viața. Mi-am dat seama ca de fapt locul meu este aici si ca tot pericolul era parte din mine.
      Viata pe care o trăim înainte nu era viață mea, nu mi se potrivea , nu eram eu . Si acum stau si ma gândesc cate odata , oare cum ar fi fost daca nimic din toate aste nu s-ar fi intamplat? Daca îmi trăiam viata exact asa cum era si ma chinuiam sa trăiesc in fiecare zi?
    Cel mai probabil as fi fost si acum singura , nu as fi avut-o niciodată pe Emily , pe Shane sau pe tata . Nu as fi avut niciodata prieteni, si nici pe băieți care îmi sunt ca niste frați. 
           Am devenit o mafioata fara intenția de a fi una , iar acum sunt in locul asta pentru ca am fost mafioata dintotdeauna doar ca nu am stiut-o . M-am întors acolo unde am aparținut dintotdeauna la început fiind doar o mafioata fara intenție .

**********   
                      The End