șapte

60 15 3
                                    

A apărut la cinci fix, așa cum am planificat. Bandajele erau scoase și i-am văzut rănile. Erau închegate, brun-roșcate, fade. Arăta ceva mai bine faţă de zilele trecute.

— Nu ţi-am aflat numele. i-am spus, ţinând o ţigare printre degete.

— Este Mallory. Dar al tău? mi-a spus şi s-a aşezat pe scaunul de la bucătărie.

— Axel. Înseamnă „sursa tuturor vieţilor" sau ceva de genul. E legat de viaţă.

A surâs şi a dat dezaprobator din cap. Îşi sprijinise cotul de spătarul scaunului, stând picior peste picior.

— Numele meu înseamnă „ghinionistă", „ajunsă în dezastru", iar al tău este legat de viaţă. Nu este amuzant? Numele noastre spun totul. Au o putere anume.

— Eu nu cred asta. i-am spus şi mi-am aprins ţigara.

— Pentru că tu eşti bine. Tu ai scăpat. Eu sunt un dezastru. Dacă eram bine, nu mai mergeam pe medicamente şi insomnii.

— Ei, bine, eu merg pe ţigări şi insomnii. Nu suntem departe.

— Aşa este, Axel. Cum am mai spus. Două suflete, în jurul Morţii. şi m-a fixat cu ochii ei întunecaţi.

//ce am făcut aici? ce am făcut? gosh.//

Death WhiteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum