Era cinci dimineața și eu eram treaz. Fumam la geam, privind blocurile cufundate în întuneric. Observam că la unele etaje lumina era aprinsă. Mai aveam colegi de insomnie.
Când mă gândesc că trebuie să ajung devreme la lucru. Voiam doar să o văd pe Mallory. De obicei, era ora ei.
Aud un ciocănit în uşă. Poate era ea.
Sting ţigara şi mă îndrept spre uşă. Mă uit pe vizor. Era chiar ea.
Îi deschid şi intră cu paşi mici în casă. Observam nişte urme roşii pe mâinile ei.
- Iar ţi-ai făcut rău?
A dat din cap afirmativ şi a început să plângă.
Am îmbrăţişat-o şi am bătut-o uşor pe umăr. Nu avea nevoie de milă. Avea nevoie de înţelegere. Şi eu urma să-i dau gram de înţelegere.
//mă simt aşa bine. sunt fericită. atât, atât, atât de fericită. e minunat.//
CITEȘTI
Death White
Short Story❝suntem două suflete ce orbitează în jurul Morții.❞ 2017 ideea îmi aparține @pearlbastard
