Death White

zece

Mallory îmi bântuia mintea. Vocea ei era un ecou, iar silueta ei era fadă și tot plutea în capul meu.
Îi simţeam mâna cum lua ţigara dintre buzele mele şi îmi spunea să nu o fac, să renunţ la obiceiul meu.

Am fost aerian toată ziua. Nu m-am putut concentra. Era şi zi de lucru. Am crezut că ea urma să apară în orice clipă, însă era doar o iluzie.

În fiecare pauză pe care am avut-o am tot fumat. Nu rezolva nimic, dar nu mai rezistam. În seara aceasta mergeam la cină la ai mei.
Mi-am luat încă un pachet. Urma să am nevoie de el.

Brusc, îmi doream ca ziua să se termine odată. Să treacă cina, să treacă noaptea şi să o văd pe Mallory.