Povestea Mea.

După 6 luni

Stau și mă gândesc la viață mea. Sunt într-un moment în care mă lupt cu mine însămi. Astăzi, 15 decembrie 2016 îmi petrec timpul privind de pe geamul biroului meu,fulgii de zăpadă care se așează pe întreg Istanbulul. Telefonul mă întrerupe din aceasta gândire prelunga și arunc un ochi către telefon. Era mama care mă anunțase ca o sa ne petrecem vacanta de iarna în România,la bunici. În aceasta vacanta o sa îl iau și pe Deniz sa îi arat unde am crescut aproape 12 ani din viață mea. Avionul decola a doua zi la ora 16.

Ajunși în România,eu și Deniz mergem către Starbucks pentru o cafea și o brioșa pentru ca eram foarte obosiți și numai asta ne făcea Bine. Eu cu Deniz avem 1 an și 2 luni de relație și ne mergea chiar foarte bine. Ne iubim foarte mult și nu putem rezista unul fără celălalt.

Odată cu ajungerea mea în România,singura mea dorința era sa îl văd pe Silvian. Știu ca vi se pare ciudat ca eu încă mă gândesc la el,dar îl iubesc la fel de mult ca pe Deniz. Deniz e tipul barbatului modest,onorabil pe când Silvian e tipul băiatului mai de cartier și îmi îmi greu sa renunț la un din ei.

D:- Draga mea,te simți în regula?
E:-Ăăm..da,nu am nimic..
D:- Dacă nu te simți bine,putem pleca.
E:-Ar fi o idee buna.

Ne ridicam de la masa,iar Deniz mă ia de mana. Când sa ieșim din cafenea în aceasta intrase Silvian cu o fata tinandu-se de mana. Când m-a văzut,îi dispăruse tot zâmbetul de pe fata. Trecem unul pe lângă altul uitandu-ne.Urc în mașină și stătea și mă gândeam la imaginea pe care tocmai o văzusem. Deniz observase ca ceva mă retine și nu suporta gândul ca eu sa fiu trista.
La un moment dat primesc un mesaj de la Silvian. Cum i-am văzut numele,am tresărit și l-am deschis.

Silvian:
"Îmi pare rău..."
II ignor mesajul și o lacrima îmi aluneca pe obrazul înroșit.

Ajunși acasă,mă trântesc în pat și îmi pun mâinile în cap. Deniz intra în camera și mi se alătură. Mă mângâie pe umăr și se uita la mine trist.

D:-Nu ești în regula.
E:-Am nevoie de aer curat.
D:-Abia ce ne-am întors de afară, iubito.
E:-Te rog,îi spun eu și îl sărut.
D:-Sa te întorci la mine,bine? Și sa ai grija Cum conduci.
E:-Nu îți face griji.

Plec în graba către mașină și mă îndrept către Starbucks. Nu trecuse 20 de min de când am plecat și sper sa îl găsesc.
Intru în Starbucks și îl văd pe Silvian Cum o sărută pe acea fata. Văzând toate astea, ies în graba afară și mă așez lângă mașină. După 10 minute de  stat în frig,îl văd pe Silvian Cum se ridica de la masa și iese cu acea fata de mana. Mă urc repede în mașină și pornesc farurile dând pe faza lungă. Opresc farurile ca sa vadă numărul, iar după pornesc iar farurile. Pornesc mașină și mă țin după ei. Îi dădeam flash-uri pe tot parcursul drumului. Oprește pe dreapta și o lasă pe acea fata în fata unui bloc. Acea fata se uita la mașină și am început sa claxonez. Mai merg câteva străzi după Silvian și îl văd Cum oprește mașină pe dreapta și o opresc și eu la 3 mașini după el. Acesta a venit la ușă din dreapta și a intrat în mașină.

S:-Ti-am spus ca îmi pare rău, dar chiar o plac pe acea fata.

"Auzind aceste vorbe,îmi dau drumul la centura și mă urc pe el sărutându-l și ținându-l strâns. Buzele noastre se unesc și eram înfierbântați. Silvian mă sărută pe gat și mă trage de par sa las capul pe spate.

S:-Ești a mea.
E:-Mi-ai lipsit atât de mult,spun eu gâfâind."

Asta a fost doar în imaginația mea ca s-a întâmplat. Silvian mă privea cu părere de rău și coboară din mașină lasandu-ma fără răspunsuri.

În drum spre casa îmi dau seama ce am făcut și am zis ca Deniz este singura persoana la care trebuie sa mă gândesc. Când intru în casa am dat de Deniz care ieșise din baie. Îl împing în ușa băii și îl sarut de  parcă nu îl mai văzusem de mult timp. El mă ridica și mă duce în camera unde mă întinde pe pat și se așează și el. Hainele noastre dispar din ce în ce mai repede. Limba lui își făcea loc și se întâlnea cu a mea. Am parte de o satisfacere,iar Deniz mă străpunge foarte puternic de mă face sa tip de plăcere. Îl mușc de gat și îl las sa își termine ce a început. Deniz mă face fericita și face orice ca sa vadă ca zâmbesc. Singura problema este Silvian care îmi da bătăi de cap. Se lasă liniștea în camera noastră. Deniz mă cuprinde și mă tine strâns la pieptul lui. Îmi mângâie parul nearanjat și privește tavanul.

E:- Ești în regula?
D:-Da,doar ca îmi pari foarte distanta de la un timp.

Pentru un moment stau si mă gândesc la toate lucrurile făcute. Într-adevăr,l-am cam neglijat pe Deniz și trebuie sa mă revanșez.

E:- Dragul meu, eu îmi doresc o familie cu tine. Dragostea mea pentru tine este infinita, ești perfect. Orice femeie si-ar dori sa aibă alături de ea un așa barbat ca tine.

Deniz se întoarce cu fata la mine,mangaindu-mi obrazul și zâmbind.

D:- Și eu îmi doresc sa avem o familie împreună.
E:-Fără ezitare o sa avem,iubitule!îi spun eu sărutându-l.