PARFUM...

29 3 0
                                    

PARFUM...

     Sunt la gară,la metrou.În cinci minute trebuie să plec.Ai mei m-au lăsat cu tot cu bagaje,și acum aștept,singură.În jurul meu,erau câteva persoane dubioase.Îmi era puțin teamă...

    M-am așezat pe o bancă.Priveam în gol.Se auzeau niște pași repezi,care parcă se îndreptau către mine.Da.Către mine se îndreptau.Deodată,mă luă prin surprindere un băiat.Când i-am văzut fața,nu mi-a venit să cred cine era!

-D.?!C-ce faci?!Mă bâlbâi eu.Parcă plecasei în România.

-Eu nu am mai plecat.Nu am vrut.

-Dar cum?!Te-au lăsat ai tăi să rămâi?!Lămurește-mă.Spun eu.

-Îți spun când ne urcăm în metrou.Trebuie să sosească.Spune D.Aa...uite-l!

-Bine,haide...suspin eu.

D. mă ajută cu bagajele,și ne urcăm amândoi în metrou.

-Deci,D.Spune...cum de te-au lăsat ai tăi să rămâi?!Și...stai singur acum?!

-...Chiar după ce am vorbit cu tine în acea dimineață,m-am dus acasă.Bagajele erau deja făcute.Casa era goală.Tata căra lucrurile la mașină,și când am plecat la aeroport,mi-am păstrat un rucsac cu câteva haine și bani.Rucsacul acesta,spune el,arătându-mi-l.Când trebuia să urcăm în avion,i-am lăsat pe ai mei să o ia înainte,iar eu am fugit.Și m-am întors acasă.Iar acum...iată-mă.

-Dar de ce nu te-ai dus cu ei?!L-am întrebat eu.

-Nu am vrut.Răspune D. sec.

-Și cum de ai știut că sunt la gară?M-ai urmărit?Sau...cum?!

-Când tu și părinții tăi ieșeați pe ușă,să vă duceți la mașină,eu eram la câteva case depărtare.Veneam la tine,să te anunț că am rămas.Apoi am urmărit mașina,și te-am văzut la gară.

-Și ce ai de gând să faci?!Ai mei m-au trimis la mătușa Vera...spun eu,lăsând capul în jos.

-O să ne descurcăm.Spune el,luându-mă în brațe.

     Am tăcut.Nu am mai spus nimic.Mi-am pus capul pe umărul lui,și am închis ochii.Mă pupă pe frunte.Mă duceam în somn.Brusc,am adormit,dar încă auzeam în surdină,sunetul șinelor.

Și chiar și-atunci când dorm,

Cu capul pe umărul tău,

Îți simt parfumul,

Îmbătător,

Ce mă face să simt că zbor.

Dar apoi,cad,

Și simt aerul cum trece prin mine,

Deschid ochii,

Și totul revine.

Te zăresc zâmbind,

Dar clipesc,și-apoi dispari,

Și mă pierd din nou,

Printre norii rari.

SECRETUL MARIEIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum