Nic rezervase o masa pe tereasa vilei -hotel Serbelloni, unul dintre hotelurile cele mai luxoase de pe malul lacului Como. Avea o priveliste minunata catre lac . Fusesera condusi la masa lor, si dupa ce cerusera bautura, ospatarii se retrasera discret pentru ca sa aleaga meniul.
Nu parea ca presa sa fie pe acolo.
Olivia privi meniu si isi musca buza de jos. Ca de obicei, cuvintele nu insemnau nimic pentru ea.
- Ce ai de gand sa iti comanzi? - intreba ea.
- Cred ca o sa comand un calcan, desi cred ca ar merge si un muschi de porc - raspunse Nic. Tu ce parere ai?
- Cred ca o sa comand peste - spuse ea , inchizand meniul.
- Nu mai vrei si altceva? - intreba el , aplecandu-se spre ea. Au multe specialitati pentru a alege. Restaurantul acesta a primit multe premii pentru bucataria lui.
- Nu, e bine asa. Imi place pestele. E bun pentru creier, asa se spune.
Nic inchise si el meniul, si un ospatar se apropie indata pentru a lua comanda.
- Nu te-ai gandit sa remodelei vila pentru a transforma-o intr-un hotel care sa ii faca concurenta lui Serbelloni? - intreba Olivia de indata ce ospatarul se retrase.
- Da, m-am gandit la asta, dar Giorgio mi-ar da un sut in fund daca as face-o - spuse Nic. Vila o sa ramana asa pana cand toti trei o sa ajungem la un acord. Cred ca Rafael si Blair au de gand sa mai vina pe aici. E un loc bun pentru a te mentine departe de presa.
- Nu pot sa cred ca a stat goala atata timp - spuse ea ganditoare. Eu un loc atat de frumos... As putea sa imi petrec ore intregi privindu-i gradinile. Cred ca mentinerea ei este foarte scumpa, chiar daca nu este locuita.
- Este. Acesta este si motivul pentru care incerc sa vin cat mai des aici - spuse Nic cu paharul sau de vin in mana. Ma bucur ca iti place. Pe durata casniciei noastre o sa venim des aici.
Olivia lua o inghititura de apa plata, si apoi lasa paharul pe masa, incet cu multa grija incat sa nu ii se observe tremuratul mainii.
- Crezi ca se va supara familia ta atunci cand o sa divortam? - intreba ea.
Nic se incrunta ca si cum intrebarea i se parea inoportuna.
- Ei nu au nici un amestec in asta. Ceea ce se va intampla dupa acest an va fi decizia noastra.
Olivia stia ceea ce el isi dorea, problema era ca nu era acelasi lucru pe care si-l dorea ea.
- La nunta, mama ta parea destul de entuziasmata cu ideea ca o sa scoatem la capat aceasta casnicie. Nu mi-ar placea sa o dezamagesc. Ea crede, ca cu timpul, o sa terminam prin a ne indragosti, asa cu i s-a intamplat tatalui tau cu ea.
- Mama mea este o romantica incoregibila - spuse Nic. Crede ca nici un barbat nu este complet pana cand nu este casatorit si cu o familie. Cand va venii momentul , va trebui sa accepte realitatea ca si ceilalti.
"Inclusiv eu , gandi Olivia cu tristete".
Nic paru sa ii vada expresia de dezamagire.
- Trebuie sa fie asa, Olivia. Cu riscul de a ma repeta, trebuie sa intelegi ca asta nu poate dura toata viata.
- Cat timp a durat relatia cea mai lunga pe care ai avut-o? - intreba ea.
- Ce are asta de a face cu noi? - replica el si mai iritat decat era.
- Ce o sa se intample daca o sa ma doresti si dupa ce va trece anul?
- Putem sa ne continuam aventura atata timp cat dorim, dar cascatoria iese din calculele mele. Nu am nimic impotriva casatoriei. Fratii mei sunt casatoriti, si amandoi sunt fericiti, dar din pacate casatoria nu este pentru mine.
