Capitolul XVII. Suflete

61 14 6
                                    

17. Suflete



Trecusem în ultimul minut de mai multe ori cu privirea peste fiecare persoană aflată în încăpere, încercând să mă obișnuiesc şi să memorez figurile noi.

Chase stătea în stânga mea, cu brațele pe lângă corp şi spatele drept, ațintindu-l cu privirea pe tânărul din fața sa, al cărui nume nu-l aflasem încă.

Christian şi Val erau poziționați în fața mea, cu expresii ceva mai degajate față de amicul lor care îmi inspira numai repulsie.

Fata făcu un pas spre mine şi își încrucișă brațele sub pieptul generos, făcându-mă să realizez că analizam hipnotizată fiecare mișcare a sa plină de siguranță.

- Există o întreagă istorie pe care, cu siguranță, nu o ştii, începu ea să vorbească. În lumea asta există două categorii mari de oameni: sufletele noi, care se maturizează foarte greu şi nu înțeleg niciodată gravitatea unei situații dificile, în general, şi sufletele vechi, care simt că au mai fost aici sau că nu aparțin acestui loc; persoanele care nu suportă ideea de a se limita în domeniul cunoașterii. Ştii ce zic? Ele sunt divizate în mici comunități şi au atribuit câte un element specific care lucrează ca un fel de guvernator. Ca de exemplu, prietenul tău este guvernat de foc, la fel ca şi Christian şi Orestis, însă fac parte din comunități diferite.

- Ai spus că Chase e ca tine, deci tu ce ești? am întrebat rapid, părând mult mai curioasă chiar și decât cel aflat în cauză.

De data aceasta, îmi răspunse Orestis, mai calm decât mă așteptam.

- Val este ceea ce voi asociați cu binele. E un înger, însă fără aripi şi fără prea multe haine albe, oh şi fără prea multe acte de caritate, cum ne-au fost prezentați dintotdeauna îngerii. Speculații puerile, pufni el, rotindu-şi ochii plictisit.

Am înghițit în sec, sceptică, dar atentă la alegerea următoarelor cuvinte. Mă gândeam intens la o întrebare bună, însă în mintea mea roia doar informația care mă făcuse să deduc că Chase este un fel de înger.

Părea complet ireal, însă aveam impresia că întreaga lui ființă strălucea în acel moment, răspândind energia pozitivă de care aveam atâta nevoie.

Mai vorbisem cu el despre îngeri și demoni, în casa bunicului, înainte de a adormi în camera întunecoasă, însă niciunul dintre noi nu se gândise la o asemenea descoperire mult prea greu de crezut.

- Tipul ăsta e pe legale? întrebă Chase, făcând un scurt semn din cap spre Orestis care părea să-şi pregătească o replică usturătoare. Christian surâse liniștit, în timp ce se așeză lângă mine şi îl făcu pe Chase să îi arunce o privire sfâşietoare.

- Sunt lucruri greu de înțeles, vorbi băiatul de lângă mine, privindu-mi profilul. Chiar şi eu încă sunt sceptic în privința multora, însă nu te gândi la denumirea de înger ca la ceva atât de ireal. Nu e ceva complet inexplicabil aici. Energia lor este pozitivă, cea mai aproape de puritate, de aceea li se atrage această categorie, continuă el, cu aceeași voce caldă. Poți să ghicești ce este Orestis? mă întrebă apoi, începând să chicotească. Era atât de relaxat.

- Drac? Demon? Ceva pe aici?

- Prefer denumirea de "fratele mai bun al lui Lucifer", vorbi brunetul imediat după mine, făcându-mă să îmi rotesc ochii.

- Iar tu, adăugă Val, ațintindu-și privirea spre mine, tu ești o minge plină de energie instabilă. Aş fi fost tentată să spun că o persoană guvernată de un element rece are abilități vindecătoare, ca mine, dar din partea ta vin doar distructive. Și sincer, n-am mai întâlnit așa ceva. Aşa cum n-am mai întâlnit niciun reprezentant al focului cu energie pură, spuse şi se intoarse către Chase. Amândoi sunteți dubioși.

F.R.E.EUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum