Capitolul 17- Sper că nu e adevărat...

617 57 14
                                    

Sofia povestește :

Ma trezesc din cauza alarmei idioate care mă anunță că trebuie să mă trezesc.
Sofia: Alarmă idioată.. spun și imi întorc capul pe partea cealaltă și îl găsesc pe Jack râzând de mine.
Sofia:Tu de ce râzi?
Jack:De tine.
Sofia:Asta am înțeles. Dar de ce?
Jack:Pentru că te freci la ochi ca un copil de 5 ani. E amuzant. Și drăguț în același timp.
Sofia:Ești un idiot, știi?
Jack: Știu. Spune și mă trage spre el.
Sofia:Așa e mai bine,spun și îmi așez capul mai bine pe pieptul lui,iar acesta zâmbește și îmi sărută creștetul capului.
Sofia:Știi,azi e luni..avem facultate. Ar trebui să ne trezim.
Jack:Încă un pic.
Sofia:Bine,bine..


Peste 5 minute:

Sofia:Jack..o sa întârziem..
Jack: Încă 5 minute iubito.
Sofia:Așa ai zis și acum 5 minute.
Jack:Off,bine bine.
Spune și ne dăm amândoi jos din pat. După ce ne-am îmbrăcat(mi-am adus câteva haine aici,ca să am ce să port cât timp stau aici) , iar apoi am pornit spre facultate. L-am rugat pe Jack de mii de ori să mă lase să conduc,dar nu am reușit..
Am ajuns la facultate. Mergem amândoi, ținându-ne de mână. Într-adevăr,la început mi se părea ciudat, adică..erau și o gramada de priviri ațintite asupra noastră. Dar acum,m-am obișnuit cu chestia asta. Mă simt atât de mândră de privirile care se uită după noi.
Jack:Acum o să trebuiască să ne despărțim Prințeso,însă..ne vedem in pauze,spune și vrea să mă sărute,însă îl opresc.
Sofia: Directoarea! Spun și îl resping,iar acesta începe să râdă. Știam că el și cu d-na directoare se înțeleg bine,că i-a fost alături de mic,însă,nu înțeleg de ce râde.
Jack:Bună dimineața doamnă Directoare!
Sofia:Bună dimineața!
Directoarea:Bună dimineața copii!
Ce faceți?
Sofia:Bine, dumneavoastră?
Directoarea:Treceam și eu pe aici.
Ce oră aveți acum?
Jack:Eu am biologie.
Sofia:Și eu am matematică.
Directoarea:Bine,succes la ore!
Jack: Mulțumim!
Acum,ia vino tu încoace. Spune și mă trage de talie spre el.
Trebuia să continuăm ceva..
Sofia:Ce? Nu îmi amintesc. Spun și încep să râd,iar acesta mă sărută,eu răspunzând-i la sărut.
Sofia:Gata! O să ne vadă cineva.
Jack:Bine bine. Du-te la oră. Succes iubire.
Sofia:Și ție,și îl sărut pe obraz.


Intru in clasă și o găsesc pe Ema deja aici.
Sofia:Dar tu când ai venit? Te-ai teleportat?
Ema:Am venit când tu și iubitul tău vă sărutați! Nu voiam să vă stric momentul dragilor. Spune și când vreau sa.i întorc replica,intra profesorul in clasă.
Ora asta a trecut foarte repede. Abia așteptam să ies in pauză,să îl văd pe Jack.
Deodată,își face apariția Derek.
Derek:Ce faceți fetelor? Spune și o sărută scurt pe Ema.
Sofia:Biine,nu așa bine ca tine,dar bine.
Derek:Ce diavoliță ești surioară! Spune și eu încep să râd.
Tu iubito,ce faci? Cum a fost ora asta?
Ema: Plictisitoare fără tine.
Spune și îl sărută,iar el îi răspunde la sărut, luând-o in brațe și punând-o pe bancă.
Sofia:Ok...eu vă las. Spun și ies afară.

Derek povestește:

După ce ne oprim din sărut,din cauza lipsei de oxigen,îi șoptesc iubitei mele ceva.
Derek:Vino cu mine..
Ema:Unde mergem? Spune și o iau de mână și o trag spre afară. Am mers în spatele facultății. Era liniște acolo. Era pomișor cu iarbă verde.
Ema:Ce facem aici?
Derek:E mai liniște aici.
Și suntem numai noi 2 iubire. Spun și incep sa o sărut apăsat,iar ea îmi răspunde la sărut. Ne așezăm amândoi pe iarbă jos,și stăm aici câteva minute,până se sună,iar apoi ne îndreptăm spre clasă amândoi.

Sofia povestește:

După ce am ieșit din clasă,îl căutam pe Jack. Oare unde e? Of Jack.. o zăresc pe Ami.
Sofia:Hei Ami,nu știi unde e Jack?
Ami:Nu știu,a ieșit din clasă, credeam că vine la tine.
Nick:Ce fac fetele?
Ami:Iubire! Spune și îl sărută pe obraz.
Sofia: Hei Nick. Tu nu l-ai văzut pe Jack?
Nick: Deloc.
Pun mâna în buzunar,să-mi scot telefonul,dar sunt oprita din asta.
Jack:Pe mine voiai să mă suni iubito?
Sofia: Jack!
Unde ai fost ?
Jack: Surpriză. Hei,voi ce faceți?
Nick:Bine..uite..noi acum plecam, Paa
Sofia:Ce surpriză? Zi unde erai!
Jack:O să afli imediat.
Acum haide.
Spune și mă trage spre el.
Ajungem afară,era în spatele facultății,era o căsuță mică, ascunsă. Ca un fel de căsuță.
Sofia:Ce e asta?
Jack:Asta e locul unde veneam eu înainte. Acum e și locul tau.
Sofia:E frumos locul ăsta!
Jack:Știu. Poți veni când vrei tu aici.
Însă..îți garantez eu,cu mine o să fie mai mișto, spune și rânjește,iar apoi stam așa îmbrățișați toată pauza. Am început să ne sărutăm. Se pusa ușor peste mine,și îmi săruta gâtul cu poftă. A început să muște o parte din el,iar eu am început să las capul pe spate,de plăcere. Am făcut și eu același lucru cu el,iar apoi,când el voia să își pună mâna sub tricoul meu,sunase tâmpitul ăla de clopoțel care ne stricase momentul.
Jack: Treaba asta nu o să rămână neterminată. Spune și se ridică de pe mine, ridicându-mă și pe mine,iar apoi mergem amândoi spre clasă.
Orele de azi trec foarte repede.

~Viața Sofiei~ Vol llUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum