~Viața Sofiei~ Vol ll

Capitolul 47-Am venit să facem pace

Nimeni și nimic nu va interveni între noi.
Nu voi permite! Nu le voi permite una ca asta. Am nevoie doar ca tu să fii alături de mine. Cu tine de mână,pot cuceri lumea.
Sofia:Eu aș face orice pentru tine iubitule. Nimeni nu ne va despărți. Nimeni nu va putea trece peste iubirea noastră.
Jack:Iubirea noastră e magica,e puternică. Nimeni nu va interveni între noi,bine? Fii fără griji. Indiferent de ce se va întâmpla,eu voi fi mereu alături de tine. Însă nu te voi părăsi niciodată. Spune și îmi dă un pupic pe frunte.
Sofia:Te iubesc iubitule 💖
Jack:Și eu prințeso 💖👑
Sofia:Cât este ceasul? Cât timp a trecut?
Jack:E 1:45. Cam aproape 4 ore. 3 ore și încă ceva.
Sofia:La cât am inceput? Spun și încep să râd, ceea ce îl face și pe el să râdă.
Jack:Am inceput să facem "treburi de oameni mari" cam pe la 22:00.
Spune și încep să râd când a zis "treburi de oameni mari".
Sofia:Gata cu vorbăria. Gata, la culcare. Sunt obosită.
Jack: Noapte bună prințesă 💖
Sofia: Noapte bună iubire 💖

Jack povestește:

Era după amiază. Eu eram în bucătărie, pregăteam ceva de mâncare, în timp ce Sofia era în duș. Ah.. ce n-aș da navala peste ea acum...și ah.. câte am putea face.. dar trebuie să mă mai abțin și eu. Acum o fac pe bucătaru'.
Peste câteva minute mâncarea era gata. Am făcut paste, preferatele ei💖
După câteva minute, se aud niște pași, semn că iubita mea a ieșit din baie. In sfârșit!
Sofia:Paste! 😍 Preferatele mele 💖 spune sorbind mirosul pastelor.
Mă excită atât de tare faptul că umblă prin casă înfășurată doar într-un prosop ce-i ascunde pielea fină.
Îmi vine să sar pe ea și să-i dau prosopul jos, sărutându-i fiecare părticică din pielea ei fina și catifelată.
Jack:Acest bucătar are nevoie de recompensă. Spun și arăt cu mâna spre obraz,semn că vreau un pupic.
Spun și vine spre mine să-mi dea pupicul. Atunci când vrea să mă sărute pe obraz, întorc capul și mă sărută pe buze.
O întorc mai bine spre mine, ea ducându-și mâinile în jurul gâtului meu.
Sofia:Știam că o să faci asta! Spune și îi acopăr imediat buzele cu ale mele, ținând-o cât mai strâns de talie.
Îmi îndrept buzele spre gâtul ei, mușcând din el blând, apoi simțind aroma pielii ei.
Sofia:Mi-e foame! Spune pe o voce de copil mic,ceea ce mă face să râd.
Jack:Hai să mâncăm atunci.
Spunem și mergem la masă.

Pastele mi-au ieșit atât de bune, ca de fiecare dată.
Ne ridicăm de la masă, ea vrând să meargă să se schimbe.
O trag de mână, izbindu-ne trupurile brutal.
Sofia:Ce e? Spune și îmi lipesc buzele de ale ei, ea răspunzându-mi la sărut.
Mi-a fost atât de dor de ea, de buzele ei moi, mi-a lipsit atât de mult. Parcă nu mă mai satur de ea! De mirosul ei! De tot ce-i aparține!
Sărutul nostru este întrerupt de soneria telefonului meu.
Scot plictisit telefonul din buzunar,să văd cine e. Era Chase.
Acum te-ai găsit și tu să mă suni!? Nu puteai în alt moment?
Jack:Da.
Chase:Unde ești?
Jack:Acasă, de ce?
Chase:Vino până la mine, trebuie să vorbim ceva?
Jack:Nu poate fi amânat?
Chase:Nu, nu poate. Te aștept! Spune și îmi închide.
Sofia:Era Chase? Mă întreabă și dau din cap, adică da, și observ că se întristează un pic.. înțeleg și de ce.
Sofia:Și ce voia?
Jack:Vrea să mă duc până la el. Vrea sa vorbească ceva cu mine.
Sofia:Aha.. ok,spune și o iau în brațe, strângând-o cât pot eu de tare.
Jack:Mă întorc cât pot eu de repede iubito. Să stai cuminte cât timp sunt eu plecat. Spun și o sărut pe frunte. Știu că asta o va face sa zâmbească.
Sofia:Cică *să stai cuminte*, dar ce aș putea face?
Jack:Nu știu.. dar,pentru început,du-te și schimbă-te. Dacă te mai văd așa, clar nu o să mai plec,spun și începe să râdă.