Capitolul 43- "Eu sunt iubita lui"

419 33 10
                                    

Urăsc să O văd plângând. Mi se rupe sufletul să o văd așa. Ce n-aș da sa fim din nou împreună.
In fața grădinii observ motocicleta mea.
Da,am o motocicletă,mă mai plimb cu ea din când în când.
Asta ar fi o idee bună. O să trag câteva ture cu ea.
Ma urc pe ea, pornind motorul.
Ies din curte,și simt cu vântul pătrunde în mine. E o senzație plăcută.
După câteva ture,mă simt obosit. Aș vrea să merg acasă.
Incerc sa întorc,să iau curba,însă,nu pot.
Jack:Ce naiba se întâmplă?
Încerc să trag spre dreapta,însă nu pot.
Nu merg frânele.
Deodată,simt că nu mai văd nimic.
Doar un zid în fața mea,și atât,nimic mai mult. Doar negru.
Jack:Sofia...atât spun,și apoi,nu mai simt nimic.




















Sofia povestește:























Nu știu ce să mai fac. De ce totul trebuia să fie atât de complicat? De ce?
De ce trebuia să-l iubesc tocmai pe el? Dintre toți băieții... Fix de el am găsit sa mă îndrăgostesc?
După tot ce mi-a făcut,eu încă îl iubesc.
Oare el mă iubește? Sau spune așa doar ca să se joace din nou cu mine?
Nici nu știu ce să mai cred.
A venit in camera mea. De ce a venit?
Ce nu aș fi dat să fi stat amândoi împreună aici,in acest pat gol și rece.
Însă,amândoi știm că nu se mai poate. E imposibil sa mai fim împreună.
Mă așez din nou în pat, ținând perna in brațe. Am o presimțire rea... Nu știu de ce,însă.. cred că se va întâmpla ceva rău. Sper din tot sufletul sa mă înșel.
Fără să realizez am adormit printre atâtea gânduri.





















Mă trezesc dis-de-dimineață. Nu știu de ce,dar mi s-a stricat somnul și nu am mai putut dormi.
Sunt fără stare,nu am chef de nimic. Mai degrabă,sunt ca un zombi.
Singurul pe care mi-l amintesc este că Jack a fost la mine în cameră ieri seara.
Sper sa nu fi pățit ceva. Am o presimțire rea,sper sa nu fi pățit nimeni nimic rău.
Cobor la bucătărie,unde deja, toți erau treazi. Ce s-or fi întâmplat de s-au adunat cu toții aici? In timp ce mă îndrept spre bucătărie,îi aud vorbind..
David:Ieri seara s-a întâmplat..
Derek:Cum?
David:Nu știu,mie mi-au spus vecinii.
Mama:Pai și în ce stare e acum?
David:Nu știu mama.
Erica:Cum îi vom spune Sofiei?
Ryan:O să-i spunem direct.
Selena:Va fi distrusă când va afla..
Ryan:De ce sa fie distrusa când o să afle,mă rog?
Individul ăla e ca și mort pentru noi!

























Sofia:Neața familie.
De ce țipați dis-de-dimineață? Ce s-a întâmplat de v-ați adunat cu toții aici? Spun eu indiferenta, punându-mi apa in pahar.
Ema:Sofia scumpo,vrem să îți spunem ceva..
Sofia:Ce e?
Erica:Sofia...știi..îți vom spune,dar sa nu te sperii
Sofia:Despre ce este vorba?
Selena:Pai..
Tata:Jack a avut un accident de motocicletă și e la spital acum.
Sofia:Ce? Spun eu scăpând paharul din mână,acesta spărgându-se in mii de bucățele de cioburi pe gresia rece din bucătărie.
Sofia:Despre ce vorbiți? Ce tot spuneți? Spun simțind lacrimi care urmau să-și facă apariția pe fața mea
David:E adăvărat Sofia. Azi dimineață am aflat și noi.
Sofia:Și cum se simte? Spun simițind o lacrimă pe obrazul meu.
Erica:Nu știm.
Sofia:Cu...cu..cum s-a întâmplat?
David:Nu știu sigur,însă..niste vecini au spus că, a pierdut controlul și..s-a izbit de un zid.
Sofia: Poftim?
Tata:Dar ce pui atâtea întrebări? Ce-ți pasă ție de Jack?
Mama:Ryan..
Eu nu spun nimic, privesc în gol. Nu știu ce să spun..
Tata:Ție încă îți mai pasă de Jack. Încă mai simți ceva pentru el,nu?
Sofia: Tată..eu..m-am îndrăgostit.. ce să fac? Cu ce sunt eu de vină că Jack e nepotul lui Chris?
Tata:Ți-am zis sa stai departe de el. Gata,nu mai vreau sa aud nimic de acel nenorocit.
Spune și merg înapoi în camera mea.




























~Viața Sofiei~ Vol llUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum