Iubire Împotriva Tuturor 💖 Vol lll

Capitolul 16 💖

Adam: Eva!! Unde ești ?
Simt că mi se face rău din cauza fumului de aici, însă nu e cazul să mă prăbușesc, trebuie să o găsesc pe Eva.
Am mers mai in față și am găsit-o!
Adam:Eva.. o iau în brațe și încerc să ies ccat de repede pot cu ea afară.
Am ieșit afară, Alexa își mai revenise cat de cat. Dar..Eva era inconștientă.
Adam:Nu mă părăsi, Eva! Nu mă părăsi! Spun și îi fac resuscitări și respirație gură la gură.
Diana:Haide sa mergem la spital!
O iau în brațe și o pun în mașină, mă urc la volan și accelerez ca un fulger. In secunda următoare eram deja la spital.
Au pus-o pe targă și au adus-o într-un salon.
Am intrat și eu cu ea. Deschise ochii.
Doctorul:Domnule, va rugam sa ieșiți afară!
Adam:Dar vreau sa stau.
Doctorul: Domnule, va rog frumos, ieșiți.
Au trecut câteva minute, dupa care iese doctorul.
Adam:Cum se simte Eva?
Doctorul:A inhalat mult fum, atâta tot, acum trebuie doar sa se odihnească.
Adam: Slavă Domnului că e bine.
Mateo:Cum se simte sora mea?
Adam:Este bine, trebuie doar sa se odihnească.
Alexa?
Mateo:Și ea este bine. Slavă Domnului.
Ah, am uitat să-i sun pe ai mei să le spun.
In câteva minute au apărut și ei. Mateo le-a povestit tot. Eu nu aveam niciun chef să vorbesc. Daca nu aș fi ajuns la timp acolo, as fi pierdut-o pe Eva.. Slavă Domnului că nu am avut parte de așa ceva.

Eva povestește:

Sunt întreruptă din visul meu de soarele puternice ale soarelui. Mă trezesc și observ că totul e alb în jur. Mă uit de jur împrejurul camerei și îmi dau seama că sunt într-un spital.
Apoi îmi amintesc faza cu incendiul și că Adam m-a scos de acolo. Dacă nu ar fi fost el, probabil acum as fi fost moartă.
Intră la mine părinții mei.
Desigur..nu mai stau acum să povestesc, mi-au zis o mulțime de lucruri. Si îi înțeleg, au fost și ei distruși.
După câteva minute intra Mateo.
Mateo:Cum te simți?
Eva:Mă simt bine. Alexa cum este ?
Mateo:Și ea s-a trezit, e cu Micky și mama ei.
Eva:Aa. Adam unde e?
Mateo:E pe hol, de ce?
Eva:Întrebam..
Mama: Toată noaptea a stat pe scaunele alea de pe hol, nu a vrut sa plece. Noroc că a fost el și te-a scos de acolo.. altfel..nu știu ce s-ar fi întâmplat.
Eva: Gata mămico! A trecut!
Dupa câteva minute ei au plecat.
Ușa se deschise și pe ea intră..... Adam.
Zâmbesc când îl văd, și el la fel.
Eva:Ce faci, Superman?
Adam:Bine. Tu cum te simți? Ești bine? Ai dureri?
Eva:Sunt bine, nu am murit! Nu e de ajuns că mi-a făcut mana capul calendar, acum începi și tu? Spun și râd, și el făcând la fel.
Eva: Mulțumesc tare mult Adam! Mi-ai salvat viața! Daca nu era tu, acum aș fi fost moartă!
Adam:Shht! Sa nu te mai aud vorbind așa. A trecut, gata. Ți-am zis că am să fac tot ce pot ca sa te protejez.
Acum haide, mănâncă puțin!
Eva:Dar Adam..nu vreau mâncarea asta...nu-mi place.
Adam:Eva..nu fa figuri! Mănâncă, trebuie sa te pui pe picioare.
Eva:Sunt bine, acum mă simt excelent. Dar, ok, am să mănânc, ce sa fac...cu toate că îmi este și mie cam foame. Spun și începe să râdă.
Adam: Mănâncă atunci!

După câteva ore am fost externată din spital. Mă simțeam bine.
Însă..ce s-a întâmplat cu Jefferson? Unde a dispărut așa, deodată? Nu e nicăieri, nici urmă de el.
Alexa, Micky și mama ei au rămas la noi, nu le-am mai putut lăsa acolo știind că aceea este casa acelui nemernic.
Sper că ea și Mateo să își rezolve probleme cat mai repede. E de apreciat ce a făcut Alexa. Și-a riscat viața pentru noi, pentru Mateo.
Stăteam în living cu mama, tata, Micky și mama Alexei, doamna Amira.
Eva: Dumneavoastră sunteți bine? Mi-a povestit Alexa despre ce ați pățit..
D-na Amira:Sunt bine, mulțumesc, dacă fetele mele sunt bine, sunt și eu.
Mama:Cum ați putut trăi atâția ani cu acest om? Nu v-a fost frică?
D-na Amira:Numai eu știu cum am trăit. Parcă eram în închisoare. Trăiam in fiecare zi cu frică. Nu-mi păsa de ce putea să-mi facă mie, ci fetelor. De asta îmi era frică, de ce putea sa le facă fetelor. Ieri era s-o omoare pe Alexa..spune plângând..
Eva:Gata doamna, liniștiți-vă. Acum sunteți la noi, nu o să vă mai poată facă nimic rău. Sunteți în siguranță.
D-na Amira: Mulțumim tare mult că ne găzduiți. Aveți și voi o grămadă..am venit și noi pe capul vostru..
Mama:Se poate așa ceva? Nici nu se pune problema! Nici nu vă lăsăm în casa acelui om nenorocit. In plus, fata dumneavoastră și-a pus viața în pericol pentru a ne apăra pe noi, pe Mateo.
D-na Amira: Cât timp am fost eu, interveneam de fiecare dată ca sa nu o oblige pe Alexa să facă asta. Eu eram piedica lui, așa a decis să scape de mine și să-și pună planul lui în aplicare, implicându-le pe fete.
Tata:Ce om jegos!

Mateo povestește:

Fetele au fost externate din spital. Slavă Domnului, se simt bine amândouă. Alexa a adormit. Doarme atât de frumos, ca un înger.
Nu-mi pot scoate din minte faptul că eram cât pe ce s-o pierd pentru totdeauna ieri.
Fata asta și-a pus viața în pericol pentru mine, ca sa nu pățesc eu ceva! Și eu..ce-am făcut eu ? Am neîndreptățit-o! M-am comportat foarte urât cu ea, am evitat-o, am ignorat-o. Nici măcar nu am ascultat-o..
A suferit enorm de mult, și sta numai din cauza mea.
Când o să se trezească, o să vorbim, sunt dispus sa fac orice ca sa mă ierte, cu toate că nu merit. As întoarce lumea cu susul în jos numai ca ea sa mă ierte și să fim fericiți împreună. Nu pot trăi fără ea! A devenit ca un drog de care sunt dependent!

Stăteam pe fotoliu tolonit, cu telefonul in mână. Îmi îndrept privirea spre Alexa, și observ că se freca la ochi. Încep să râd la gestul ei. Seamănă cu un copil de 6 ani.
Alexa: Cât este ceasul? Întreabă cu o voce somnoroasă.
Mateo: 14:30.
Alexa:Ce-am dormit așa mult? De ce nu m-ai trezit?
Mateo:Dormeai atât de bine, nu m-am îndurat să te trezesc.
Alexa:Mama unde e? Spune în timp ce vrea sa se ridice din pat, dar o opresc.
Mateo:Este jos cu ceilalți. Liniștește-te, stai și odihnește-te.
Alexa:Cat sa mă mai odihnesc? Spune și începe să râdă, ceea ce mă face și pe mine sa râd.
Alexa: Mulțumesc Mateo! M-ai salvat! Mi-ai salvat viața! o aud spunând și mă îndrept către ea.
Mateo:Nu ai de ce să-mi mulțumești. Când am văzut că ești acolo voiam să te scot cat mai repede de acolo.
Alexa:De unde ai aflat unde suntem ? De unde ați aflat ?
Mateo:Pai..a venit mama ta cu Micky la noi in grădină și a spus că ești de negăsit. Că te-ai dus să cumperi cate ceva și nu ai mai venit. Atunci m-am speriat. Am observat că și Eva lipsea de minute bune. V-am localizat după semnalul telefoanelor mobile.
Mama ta știa unde este cabana care a ars. Așa am ajuns acolo.
Alexa:Mateo eu...îmi pare rau, am vrut să..
Mateo:Shht..vorbim mai târziu. Abia ce te-ai trezit.

Alexa:Ba nu, o să vorbim acum.. trebuie sa mă asculți.
Știu că ești supărat pe mine, că mă urăști..la urma urmei, de ce n-ai fi, nu?
Crede-mă, am vrut să îți spun, însă, îmi era teamă. Dacă ți-ar fi făcut ceva? M-a amenințat cu moartea. A zis că mă omoară, că te omoară. De câte ori nu punea oameni să te urmărească care-ți puteai face rău dacă nu făceam ce zicea el.. și..
Mateo:Gata, Alexa! Știu totul. Mi-au povestit și mie.. spun și mă așez în fața ei,
Nu ai de ce să îți ceri scuze. Nu ai făcut nimic rău. Ai încercat să mă aperi pe mine.
Eu sunt cel care trebuie să-și ceară scuze. Ai trecut prin atâtea din cauza mea, iar eu, m-am comportat foarte urât cu tine, trebuia să te ascult. Tu nu ai de ce să-ți ceri scuze. Ci eu,spun și îi șterg lacrimile de la ochi.
Alexa:Mateo, eu as face orice pentru tine. Nu as fi putut suportat dacă tu ai fi pățit ceva.
Mateo:Sunt bine, nu am pățit și nici nu voi păți nimic. Bine? Nu mai plânge..nu suport să te văd așa.
Alexa, eu nu pot trăi fără tine. Nu știu ce mi-ai făcut,dar, am devenit dependent de tine. Ești ca un drog pentru mine. Am ajuns sa te iubesc foarte mult,Alexa! Am fost un prost că nu te-am ascultat, însă, dacă mă ierți, îți promit, o să fim foarte fericiți împreună, am să te protejez mereu, am să fiu alături de tine oricând.
Alexa:Nici eu nu pot trăi fără tine.. te...vrea sa mai zică ceva, dar îmi lipsesc buzele de ale ei.
Alexa:Și..acum suntem din nou împreună, nu ?
Mateo:"Din nou"? Eu nu țin minte să fi zis că mă despart de tine, iar tu in niciun caz nu ai zis-o. Spune și zâmbește.
Mateo:Așa să zâmbești mereu!
Te iubesc!
Alexa:Și eu te iubesc! Spune și ne sărutăm din nou, mai lung și mai pasional ca prima data, până rămânem fără aer.

Capitolul următor în curând ❤

•Asta așa, bonus de Crăciun :))))))
Și pentru că e Crăciunul, probabil vor fi mai multe capitole bonus, dar, nu promit nimic. :))