Iubire Împotriva Tuturor 💖 Vol lll

Capitolul 27 💖

Simt că înnebunesc aici. Am să-l distrug pe acel nenorocit.  Mă gândesc întruna la Eva. A plecat distrusă de aici. Săraca de ea.
Aș da orice ca sa scap de aici.
Deodată, îmi apare în minte seara trecută. Încep să râd când îmi amintesc. A fost o seara superbă. Am fost uimit la început de gesturile ei, dar, mi-am revenit. Nu era ca și cum nu îmi plăcea. Genul asta de femei îmi plac, decente in societate, dar vulgare in dormitor. Asta îmi place la ea, are toate calitățile pe care le poate avea cineva.
O sa înnebunesc aici, trebuie sa ies cat mai repede.
Cum stăteam eu pierdut printre gândurile mele, se aud niște voci. Aș recunoaște vocea asta dintr-o mie.
Eva:Cum adică nu pot?
Persoana: Doamnă, ați fost și azi dimineață aici. Înțelegeți că nu se poate să-l vedeți din nou.
Eva:Cum sa nu se poata? Am sa-i dau ceva! Chiar nu vedeți?
Iubita mea irascibilă.. spun și încep sa rad de unul singur.
După aud niște pași venind încoace, iar ușa se deschide.

Adam:Iubito?
Eva:Adam! Spune și fața i se luminează când mă vede.
Mulțumesc mult, i se adresează domnului care a adus-o aici.
Adam:Ce faci tu aici ?
Eva: Am venit să-ți aduc ceva de mâncare. Și ca sa vezi ce chestie, cică nu aveam voie sa intru.
Adam:Vaii...ce nenorocire.. mă prefac uimit.
Eva:Da, și ca sa vezi... spune și se oprește din vorbit, deoarece eu începe să râd.
Ce este?
Adam:Te-am auzit de aici.
Eva:Pai da, m-ai auzit, pentru că eram nervoasă. Nimeni nu-mi zice mie când am voie sa te.vad și când nu. Spune ca sa se apere. Daca nu ar fi apărut acest domn i-aș fi pus mâncarea asta pe gât. Spune și încep să râd cu glas.
Adam:Nebuno! Tu nu știi că dacă ai fi făcut asta te-ar fi putut închide și pe tine aici?
Eva:Și atunci aș fi fost lângă tine. Super! Merg sa fac asta.
Adam:Hei, iubito, vino aici, spun și o trag de braț, cat mai aproape de mine. Nenorocitele astea de gratii.
Adam:Ce ți-am zis eu ție de dimineață iubito? Ți-am zis sa stai cuminte. Tu ce voiai să faci? Spun și o trag de o șuviță de păr într-un mod mai senzațional spre mine.
Eva:Euu.. vrea să spună dar imi zdrobesc buzele de ale ei, ne mai lăsând-o să zică nimic.
Eva:Te iubesc!
Adam:Si eu!
Și asa au mai trecut câteva minute, de parcă ar fi fost secunde. Mi-a spus că a vorbit cu tata și cu puțin noroc, o să ies de aici.

Eva povestește:

Am ajuns acasă, acasă la Adam. Nu am vrut sa iau cina,  dar, la insistențele mătușii Nilgun și a domnului Black, am coborât la masa.
Domnul Black:Ayșe, nu te-am mai văzut de mult timp, pe unde ai fost?
Ayșe:Am fost prin Istanbul , cu studiile.
D-l Black:Ce fată mare te-ai făcut..
Eu nici nu eram atentă la conversația lor.. mă gândeam la Adam. Oare ce face in acest moment? Îi e frig? Îi e cald? Îi e foame? Se plictisește? Normal că se plictisește, toanto, e închis între 4 pereți.
D-l Black:Eva, scumpa mea, nu te-ai atins deloc de mâncare.
Eva:Nu îmi este foame, domnule Black.
D-l Black:Dar nu ai mâncat nimic toată ziua. Adam mi te-a lăsat în grijă, o s-o încurc și eu rău de tot dacă te las flămândă. Spune și încep să râd, apoi iau câteva lingurițe de mâncare.
Eva:Pofta buna! Cu permisiunea voastră, eu mă retrag. Noapte bună.
Mătușa Nilgun:Noapte bună dragă.
Ayșe:Noapte bună.
D-l Black: Noapte bună scumpo.
Le zâmbesc tuturor și urc in camera noastră.
Îmi pun pe mine un tricou de-al lui Adam și mă pun in pat, ținând o altă bluza de.a lui în brațe. E atât de frig aici, mă simt atât de singură în camera asta mare. Adam îmi încălzea locul. E prima dată când adorm fără el, iar el se afla acolo, în locul ăla oribil...
Iau telefonul in mână și mă uit la o poză cu noi , cu el.. îmi lipsește.
Intru pe internet și găsesc o știre care îmi atrage atenția.
Apas pe știre, și rămân șocată.
Ăștia de unde naiba au mai aflat?
Am apărut în ,ziare. Știrea că Adam este închis a apărut în ziare. Și este și o poză cu mine, de când mergeam azi dimineață la secție. "Eva Brown, disperată de necazul iubitului sau, nu îl scapă din ochi pe acesta......etc"
Eva: Idioților..spun cu scârbă, iar apoi incerc să dorm.