„....programul nostru școlar beneficiază de o bursă. Ascesta e o șansă de una la un milion, iar dintre atâtea posibilități, dumneavoastră ați fost selectat pentru a participa la aceast ptogram de practică la universitatea noastră. Vă așteptăm lucrarea pentru a vă putea anunța dacă ați fost selectat."
Reciteam mesajul iar și iar și nu îmi dădeam seama ce legătură are asta cu mine. Nu înțelegeam de ce Aris mi-ar fi trimis mie asta, și în special nu știam dacă nu este cumva o greșală și a trimis mesajul persoanei greșite. Din nou, mintea mea își făcea șcenarii, dar de data aceasta nu duceau nicăieri. Am decis să îi răspund la mesaj.
„Ăm, ai greșit cumva conversația?“
Am apăsat pe locul unde scrie trimite și în niciun minut mesajul nu a necontenit să apară.
„Sunt sigur că nu, Sky.“
Sky...am recitit prescurtarea numelui meu, știind că el a fost și încă este singurul care nu îmi spune Skyler.
„Pot avea onoarea de a știi cum mă privesc toate astea pe mine, domnule?“ încercam eu să îl șicălesc destinzând atmosfera...
„Pe tine, oh, domniță...e simplu...tot ce trebuie tu să faci e doar să accepți să ne vedem aproape zilnic, în diferite locuri pentru a răspunde la anumite întrebări, pentru un articol la care vor fi atașate niște poze și pentru a-mi face deosebita plăcere de a vă filma pentru un scurtmetraj.“ răspunse el, iar eu îmi dădusem seama că pe lângă batjocură, în mesajul acela puteam regăsi un el din trecut, un el pe care l-am iubit nespus.
„Și mai exact pentru ce anume toate acestea, domnule?“ îmi continui eu tirada...
„Păi, ținând cont că ai citit ce scrie în primul mesaj, după câte se pare, îți dai seama că este vorba despre viitorul meu, iar această universitate are niște stagii de practică greu de obținut, iar eu am fost selectat pentru aceasta. Singurele cerințe sunt realizarea unui articol și a unui scurtmetraj pe o temă la alegere, o temă inovatoare.“ continuă el devenind serios...
„Mă considerați inovatoare, domnule?“
„Tu poți să o iei cum vrei, dar tema pe care eu ales-o sunt adolescenții vicioși, bolnavi. Cei ca tine, Sky. Ești o epavă! Iar eu voi arăta cum sunteți voi cu adevărat, să vadă lumea ce nebunie urâtă se ascunde în voi. Și cine știe, poate prind și un loc în program...“
Mă uitam la ce tocmai mi-a zis, și voiam să refuz, dar am acceptat. La naiba că am acceptat pentru a petrece timpul cu el...DOR? Poate, dar dorința de răzbunare ardea în mine, și cu ea dorința de a-i arăta ce poate face un adolescent bolnav, nebun, așa cum mă credea el. Râdeam în sinea mea de ceea ce va urma să se întâmple...
CITEȘTI
Ugly, but not
Short Story„Mi-am întors capul și l-am privit printre firele de păr, întâmpinându-l cu un zâmbet sadic, un zâmbet pe care el l-a transformat de mult într-un rânjet ca acesta, care poate speria și morții din cimitir."