Alergam cât mă țineau picioarele pentru a ajunge la ieșirea din curtea școlii. Știam că acolo, dincolo de gard mă așteapta Aris, probabil însoțit de unul dintre prietenii lui. Înainte de a păși pe poartă, înainte de a apuca să gust din libertate o mână mi s-a așezat pe umăr și m-a fixat în loc ca o piedică. Vizibil deranjată am ridicat capul și l-am privit pe director fix în ochi cu o încruntătură maximă. Știam. Știam că va încerca să mă împiedice să plec de aici cu Aris, așa că mi-am relaxat mușchii, am expirat aerul în exces și i-am zis pe un ton cald, dar prefăcut.
-Domnule director, mă scuzați dacă sunt nepoliticoasă, dar mă grăbesc. Mama mi-a făcut programare la doctorul de familie în legătură cu un vaccin și mă tem că sunt în întârziere.
-Aha, înțeleg. Și mergi singură?
-Mama este la lucru azi, are program complet, de 12 ore, dar cel mai probabil merg până acasă să îmi iau niște lucruri și voi lua un taxi de acolo.
-Crezi că te descurci și că...nu vei avea companie surpriză, nedorită?
-Sunt destul de sigură că v-am asigurat...nu mai umblu cu Aris sau cu restul.
-Sper asta Skyler, căci e spre binele tău.
Am îngânat din cap și i-am urat polititcos la revedere. Am ieșit pe poartă, m-am îndreptat spre direcția casei, iar după curbă am intrat în marketul de unde îmi luam țigări știind că Aris m-a urmărit pe mine și pe director. Am ieșit din micuțul magazin, m-am așezat pe trotuar și am început să fumez. Aud niște voci în spatele meu și încep să zâmbesc. Mă las pe spate, pe trotuar, iar Aris ajunge de-a supra mea și se apleacă pentru a mă săruta pe obraz. După poposește cu fața uitându-se la mine de la acea distanță milimetrică. Eu încep să râd când în spate se aud șușoteli și îi suflu fumul lui Aris în față. El îmi zâmbește și îmi fură țigara. Eu sar în picioare și merg spre el în scopul de a o recupera. Înainte de a-mi începe tirada o fată frumoasă, blondă, dar destul de scundă se încolăcește cu picioarele în jurul lui și îl sărută. Imaginea din fața mea mă surprinde, căci Aris este cel care zicea că nu are nevoie de iubită, el are nevoie de libertate, iar o iubită nu îi poate oferi așa ceva. Puțin nervoască că abia acum aflu scâncesc din dinți și zâmbesc strâmb fără să știu de ce reacționez așa. Încerc să îi ignor, iar privirea îmi fuge pe David, care deja mă privea.
CITEȘTI
Ugly, but not
Short Story„Mi-am întors capul și l-am privit printre firele de păr, întâmpinându-l cu un zâmbet sadic, un zâmbet pe care el l-a transformat de mult într-un rânjet ca acesta, care poate speria și morții din cimitir."
