Capitolul XV

16K 1.1K 128
                                    


* Marco *

        Un nenoricit de gabor îmi punea cătușele, în timp ce alți doi mă țineau de mâini. Și totuși, privirea mea era nedezlipită de fața fetei care mă privea cu atât de multe emoții, încât mi se rupea sufletul. Era șoc, dezamăgire, durere, confuzie. Însă mintea mea se tura la maxim și procesa tot. Ce dracu căutau labagii de Saul și Cristi ăla la mine în casă? Și de ce pula mea eram acum arestat?

       - Vreau niște explicații, la dracu să vă ia! am răcnit. Pentru ce mă arestați?

       - Trafic de droguri. Am găsit în casa ta mai multe plicuri cu substanțe interzise și sume mari de bani, răspunse unul din ei.

       - Pe naiba! am exclamat. Minciuni!

       - Tu! Am auzit-o pe Elena strigând cu ură și năpustindu-se asupra lui Cristian, lovindu-l cu pumnii atât cât putea ea, însă Andrei o prinse de talie și o ridică pe sus în timp ce ea încă se zbătea. Tu ai fost! Te-am văzut în seara aceea, tu i-ai spus dealerului ce să îi dea lui Marco!

        Ne-am oprit toți din cauza izbucnirii ei.

       - Tu știai de asta? Am întrebat-o șocat. Și ia mâinile de pe ea!

        Ce naiba se întâmpla aici?

       - În seara în care ai luat supradoza, l-am vazut pe Cristian cu un pliculeț în mână, pe care tu l-ai primit mai târziu de la baiatul acela înalt. Nu știusem atunci dacă era relevant sau doar o coincidență, dar acum sunt sigură! îmi explică ea extrem de abătută și apoi se întoarse spre polițiști. Pot sa depun și mărturie daca trebuie, Marco este nevinovat!

       - Îmi pare rău, domnișoară, dar acum avem dovezi mult prea solide pentru ca o simplă mărturie să îl mai scape.

        I-am văzut lacrimile curgându-i pe obraji și aș fi dat orice să i le pot șterge în acest moment. Dar, o pereche futută de cătușe a naibii de dureroase îmi limitau mișcările.

       - Voi doi ați complotat împotriva mea, am mârâit spre Cristian și Saul, în timp ce polițiștii se chinuiau să mă scoată afară. O să vă nenorocesc cu mâinile goale! Am urlat.

       - Calmează-te, Marco. Vorbi Andrei calm și mi-am privit prietenul încruntat. Toți pașii greșiți te-au ajuns din urmă.

        Mă uitam la el și nu înțelegeam, până când el rânji spre Saul și am simțit cum sângele începe să îmi fiarbă în vene. Am văzut doar negru în fața ochilor și cu o smucitură puternică m-am eliberat, m-am îndreptat cu pași mari spre el și i-am futut un cap în gură trădătorului atât de tare, încât pe mine mă durea groaznic. Dar, faptul ca el îngenunchease de durere, ținându-și nasul cu mâinile și printre degete îi curgea propriul sânge, îmi dădea o satisfacție uimitoare.

        Elena privea șocată scena și îmi era frică să nu cedeze. Am mers lângă ea și ne-am unit frunțile o clipă, exact în momentul în care polițiștii m-au prins iar și m-au târât în mașină.

* Elena *

        Nu va mai scăpa de data aceasta, eram convinsă de asta. Erau în mijloc lucruri mult prea periculoase, iar planul fusese mult prea bine gândit. Încă o dată, Marco fusese răpit de lângă mine, încă o dată aveam să trec prin infern. O voce răutăcioasă din capul meu îmi spunea că toată viața mea fusese liniștită înainte să apară el. Dar, iubirea care îmi umplea sufletul, dorința care mă învăluia, pasiunea care ne lega, toate acestea reprezentau cele mai importante lucruri din viața mea acum. Lacrimi fierbinți îmi curgeau pe față și am strâns și mai tare perna în brațe.

MarcoUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum