Travel for a soul

Back

Acea despărțire mă revăși enorm.

Am plecat de la școală fără să-i dau vreo explicație lui Jim,dar inevitabil primeam sms-uri de la el din 5 în 5 minute.Probabil trebuia să-i răspund,dar nu o făceam,singura chestie de care mai aveam nevoie era să-mi amintesc că sunt cu fostul prieten al lui David.

Acasă lucrurile merg din rău în mai rău.

Mama și tata erau pe canapea,așa de serioși… așa de falși ! Chiar credeau ca dacă se încruntau puțin și mă priveau dezamăgitor vor schimba ceva ? Eram așa nervoasă încât nici nu avea rost să încerc să mă abțin :

-Haha,mă faceți să râd , stând acolo,ca niște părinți îngrijorați care vor să îmi explice chestii de viața.

Dau să urc scările si să plec,dar începe..

-Stai pe loc, Sara.

Zice Margaret.

-Nu mai ești mama mea,nu ai niciun drept să îmi zici ce să fac.

-Sara,vorbește frumos cu mama ta ! răsuflă tata.

-A,scuze am uitat că dacă vine la tine în patru labe și îți zice că îi pare rău tu o și ierți.

-Sara ! încep amândoi.

-Hai,zice-ți cum îmi distrug viața,învățați-mă ce e bine și spune-ți ce să fac,dă-mi vestea ca mă trimiteți la un internet sau orice, pentru că știți ceva ? Totul e bine ,oricum viața mea s-a terminat.

Trebuie să recunosc că lacrimile îmi curgeau deja puhoaie pe obraji,dar aveam dreptate și nu regretam nici măcar un cuvânt din ce am zis.

-Sara,ce ai pățit ?

-Nu e treaba ta,sau a ta,și oricum niciodată nu veți putea înțelege,știți de ce, pentru că voi niciodată nu ați știut ce e aia viața !

Și urc scările violent, trântesc ușa și îmi las corpul să cadă liber pe pat.

Telefonul îmi suna în continuu,Jim devenea deja stresant..așa că îi răspund :

-Da

-Doamne ,Sara tocmai am plecat de la școală,ce ai pățit,unde ești ?

-Acasă.

-De ce?

-Mi se făcuse rău.

-Și ție și lui David?

-Ă?

-Și David a plecat de la școală acum.

-CE ÎMI SPUI MIE ?

-Ești bine ?

-NU,DAR NU E NIMIC NOU,ȘTII DE CE ? PENTRU CĂ SUNT BINE DOAR CÂND SUNT CU EL,ȘI EL NU O SĂ MAI FIE CU MINE !

Și închid telefonul,parcă totul merge din rău în mai rău..

Îmi petrec seara,doar ascultând muzică în pat cu ochii închiși.

Niciun semn Jim,niciun semn David.

                                                          *

Trecuseră 2 luni de când David se despărțise de mine,de când nu îl mai văzusem.

După despărțirea noastră nu am mai mers la școală o săptămână,iar apoi am auzit bârfele,cum plecase într-un fel de vacanță și că avea nu știu ce scutiri false și treburi in New York.

Da,deși îi promisesem,deși trecuseră 2 luni,deși am încercat din răsputeri, tot nu am reușit să îl uit,de fapt nu exista zi în care să nu mă gândesc la el .

În aceste două luni nu se întâmplă nimic deosebit,atunci când a fost faza cu David,m-am certat cu Jim dar în următoarea zi m-am împăcat cu el,în aceste două luni,la școală stăteam numai unul în gura celuilalt,apoi seara acasă la mine ,la fel și totuși nu am făcut nimic.Au fost câteva tentative,dar i-am zis de fiecare dată că nu sunt gata,minciuna mai evidentă nu cred că am zis vreodată din moment ce eu o făcusem și cu tipi după 2 ore de când i-am cunoscut. De fapt ,o parte din mine credea că dacă o sa fiu cu Jim atunci nu o să mai fiu cu David,ceea ce probabil era foarte prostesc ,dar nu îmi asumam riscul ăsta,în plus sexul cu Jim nu mă atrăgea deloc.Adică deși ne sărutam și stăteam non-stop împreună pentru mine nu era decât un prieten.Da, în tot acest timp nu simțeam absolut nimic mai presus decât prietenie pentru el.

Și apoi,după acele 2 luni ,extraordinar de plictisitoare,mă lovește din nou atât de tare puternic și pe nepregătite.

Mergeam spre cantină cu Jim,ținându-ne de mână,când ce să văd,la masa noastră este David.

Tot corpul începe să-mi tremure,inima-mi bate cu tărie și amintirile năvălesc,ca un impuls îmi trag mâna din a lui Jim.Îmi mușc buza de jos,și îl analizez cât de repede pot.Era la fel de frumos ca prima oară.Îl fixam,mă fixa,amândoi încercam să vedem stadiul în care ne aflam.Amândoi parcă așteptam un răspuns de la celălalt.

Din păcate răspunsul pe care îl așteptam nu veni,în schimb, veni Gemma.

-YEYYYYYY ! IUBI,AI VENIT !

Și începu să-l sărute pe David,chiar acolo în fața mea.

Jim îmi șoptește :

-Hai la altă masă.

-De fapt,merg până la baie. Alege tu masa și ia niște suc.

Și plec încercând să scap de situația incomodă în care mă aflam.

Merg la baie,încerc să mă adun,Doamne ,câtă nevoie aveam acum de o pastilă.

Apoi ies în fugă,și ghiciți peste cine dau,David.

-Hei,uită-te pe unde mergi..

Vai,acum îmi vorbea de parcă eram o fătuca împiedicată pe care nu o cunoaște.

Deși tremuram pentru că : revedere bruscă și pentru că aproape de  David,mă țin puternică.

-Ha,ha,stai cine erai tu ?

-Vai,Sara.

-Scuze,nu îmi aduc aminte de tine.

-Bine,atunci,mă bucur.

-Și eu.

-Pa!

-Pa!

Dar de fapt eram ceva de genul : te rog,ia-mă de mână,pune-mă la perete și sărută-mă.

Dar nu a fost nimic.

Ne-am continuat amândoi drumul.

În sala de mese, eu peste Jim, Gemma peste David.

Minunat.

Totuși știam că încă îi pasă, se uita la mine destul de des , la fel și eu.

Deși era cu Gemma,mă simțeam mult mai bine să îl știu aici ,decât  departe.

Acum,se întorsese,și eram sigură că amândoi simțeam exact ce simțeam și înainte.