Capitolul 3

2.1K 117 12
                                    

-Bun. Stiu ca nu ai nici un chef sa asculți de fapt adevărată poveste din spatele întâmplării de anul trecut. Nici nu ma gandesc sa încep cu asta. Vreau sa încep cu începutul.spune și oftează. Presupun ca știi destul de bine ca nu am fost cu tine în clasa din totdeauna. Noi doua de exemplu am venit în clasa a patra. Când Sarah deja era "sefa" prin clasa aia. S-a gândit ca ar fi amuzant sa ne atragă pe mine și Lila în grupul ei și sa te agresam pe tine inventand tot felul de povesti ca sa ne facă sa credem ca tu chiar ai merita toate lucrurile pe care ți le facem. Cam cum a fost și cu Alya, insa a fost destul de inteligenta încât sa își dea seama ca tu nu ai făcut nimic. În fine! După ce Sarah a plecat noi doua rămăsesem destul de poluare și nu vroiam sa ne pierdem faima doar pentru ca Sarah s-a transferat, așa ca am ramas cu Adrien inventand noi doua povesti pentru a te agresa. Ușor, ușor te-am văzut apropiindu-te destul de mult de Adrien si recunosc ca am fost puțin geloasă insa reacționam așa de frica. De frica ca și Adrien va redeveni prietenul tău iar noi iar vom fi lăsate deoparte. Când te-am văzut distrusa de ziua ta mi-am readus aminte momentele prin care ai trecut din cauza noastră și vroiam sa alerg după tine când te-am văzut fugind, insa deja plecase Adrien si ne-am gândit sa îl lasam pe el sa clarifice. La urma urmei, din cauza lui ai plecat, nu?intreaba afișând un zambet slab iar eu dau afirnativ din cap privind ușor în jos. Adrien nu s-a mai întors după ce ai plecat și nici nu răspundea când îl sunam și ne-am gândit ca era cu tine insa cand nu te-am vazut în prima zi de școală în banca ta ne-am dat seama ca a eșuat.  Asta, ori nu l-ai ascultat tu.spune privindu-ma cu subanteles.

-Nu aveam ce asculta Chloe!spun rastindu-ma.

-Stiu, stiu! Nu am spus nimic!zice amuzata iar eu imi rotesc ochii.  Deci?intreaba asteptandu-mi răspunsul.

-Sa spunem ca te cred.zic ușor. Insa doar pentru ca povestea ta are foarte multe detalii din trecut pe care nu le puteai inventa intr-un moment.

-Ma bucur ca am reușit sa te conving.zice zambindu-mi dulce.

-În fine. Voi ce faceți aici?le intreb curioasa.

-Suntem înscrise la facultatea asta pe modeling. Tu?intreaba Lila.

-Pe desing și modeling.

-Deci vom avea ore comune.spune blonda bucuroasa iar eu afirm din cap.

-Bine. Mă anunțați dacă am nevoie de ceva pentru mâine!le spun fetelor iar ele dau afirmativ din cap.

      Plec catre ieșirea  din curtea facultatii și hotarasc sa ma plimb prin Paris. Am plecat un an. Posibil sa se fi schimbat ceva.

     Privesc in jur absenta. Câțiva copaci plantați,  drumuri asfaltate si mult mai putini câini vagabonzi pe străzi.  Se pare ca asta a fost tot ce a putut face primarul în acest an. Ce pierdere de timp.

     Ajung în scurt timp la Turn și urc hotarata catre locul meu secret. Acasă dacă mă duc probabil mama va spune ca am dat chiulul iar pe drumuri nu pot sa mă plimb o ora întreagă pana va pleca Bri. Locul acesta este perfect. Nu mama, nu Brigette. Nimeni care sa  mă deranjeze.

       Ajung în câteva minute și mă duc către balustrada privind absenta lumea minuscula care merge grăbită în diferite locuri. Simt briza vântul mangaindu-mi parul și închid ochii relaxata. Pana când aud un telefon sunand

     Îmi intorc capul confuza și măresc ochii când, intinsa pe pături cu spatele la mine, o vad pe Alya cu telefonul la ureche.

-Da Lila! Poftim?!tresare aproape tipand. Unde? D-dar, Agh! O ucid când o vad! Isi va dori sa nu se fi născut. Nu va vedea atata furie niciodată în viața ei. Jur ca-

Rejected by Marinette Dupain-Cheng Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum