♡Marinette
-Cum a fost in Reims?ma intreaba Emilie.
-Bine.raspund incet jucandu-ma cu furculita in boabele de mazare.
-Da-mi detalii Marinette. Suntem prietene, nu?ma intreaba iar eu o privesc scurt, insa destul încât sa îi văd zambetul dulce de pe fata sa.
Afla ca am mintit-o aproape opt ani si plec din Paris din cauza fiului ei fără sa o anunț, iar apoi revin miraculos în casa sa. În momentul ăsta cred ca mă simt cel mai prost din camera iar ea mă numește prietena sa.
-Da, doar ca sunt multe de povestit și îmi este foame.invetez.
-Marinette, nu ai mâncat nimic.spune Bri sarcastica iar eu strâng furculita nervoasa.
-Bine, dar dacă încep sa povestesc ma voi pierde în cuvinte.spun fiecare cuvânt cât de apăsat pot incercand sa o fac pe Brigette sa înțeleagă ca nu am chef sa vorbesc în momentul ăsta.
-Haide. Nu ai nimic de pierdut.macar încearcă.spune bluenetta iar eu mă ridic nervoasa de la masa plecand rapid fără sa mai spun vreun cuvânt.
Ies din casa, constienta ca ceea ce am făcut nu a fost politicos insa nu imi pasa. Bri știe cel mai bine cât am suferit pentru blondul ăla iar ea mă aduce la el acasă și mă obliga sa povestesc momentele groaznice pe care le-am petrecut in Reims pana sa uit de el.
Cand ajung langa sosea îmi scot telefonul din geanta hotarata sa o sun pe Anne. Sigur si-a adus masina în Paris și mă îndoiesc ca doarme la ora asta.
-Da?Abia aud prin mulțimea de tipete și muzica care imi bubuia în ureche.
-Esti la club?o intreb.
-Da! Vii și tu?tipa iar eu oftez.
-Stii unde este vila Agreste?
-Casa aia mare din Paris? Abia am ajuns în orașul ăsta și o știu mai bine decât oricine. Ce e cu ea?intreaba confuza.
-Vin-o cu masina la ea. Vreau sa mă duci acasă.
-Ce cauti acolo?intreaba derutata auzind mai multe uși deschizandu-se în timp ce muzica se auzea din ce în ce mai încet. Stai puțin!aud vocea ei perversa. Ti-ai făcut deja lipeala cu un Agreste?intreaba simtindu-i ranjetul prin telefon.
-Anne, nu mai inventa povesti și vino rapid. Aproape am înghețat.spun inchizand telefonul când aud portiera masinii sale inchizandu-se.
Bat repetat din picior privind in stanga și în dreapta după masina neagra a Annei. Voi fi bombardată cu întrebări, asta este sigur. Insa fata are masina! As suporta orice pentru a ajunge acasă.
În câteva minute observ BMV-ul negru al prietenei mele oprind în fata mea și îl ocolesc pana la portiera din dreapta. Intru înăuntru și Anne porneste masina imediat cand ma vede pregatita.
-Ce faci tu singurica la ora asta în fata celei mai mari vile din Paris?intreaba fără sa mă salute, privindu-ma prin oglinda retrovizoare iar eu rotesc ochii.
-Am venit cu sora mea.
-Oh. Deci și tu și Bri sunteti pe combinații. Din întâmplare familia Agreste nu are și un al treilea copil? Chiar am nevoie de un iubit.
-Anne! Agreste este băiatul care mi-a distrus viata.spun iar a pune frana brusca privindu-ma socata.
-Poftim?!tipa socata. El este Adrien!? Adrien blondul ăla cu care ai avut cea mai frumoasa copilărie dar s-a schimbat după moartea tatălui tău ca mai apoi peste șase ani sa se prefacă din nou prietenul tău ca la majoratul tău sa pună poze nasoale cu tine pe o clădire în fata a sute de parizieni.spune rapid luand o gura de aer. Acel Adrien?intreaba socata.
CITEȘTI
Rejected by Marinette Dupain-Cheng
Fanfiction☆Volumul al II-lea a cărții "Bullied by Adrien Agreste" După un an de la intamplarea de ziua ei, Marinette hotaraste sa plece din Reims impreuna cu familia sa si sa termine facultatea de Desing și Modeling în Paris...
