♣ Chapter 3 ♣

694 50 2
                                    

-Culmea, nu? Nu, nu e culmea, iubirea mea. E trist pentru ca m-ai ranit fizic. Lucru care nu credeam ca se va mai intampla. Am vazut in tine o putere asa mare, atat de frumoasa, o putere care eram sigura ca imi va face rau. Si asa a si fost. Mi-ai facut rau, dar nu mi-a pasat, caci ai bagat in mine atat de multe cutite incat iesea iubire, nu sange.

Am privit-o pe Catherine cum se uita in ochii mei si suroaie de lacrimi i se prelingeau pe fata. Nu stiu cum, dar dimineata am batut-o iar. M-am enervat si mi-am varsat furia asupra sa. Noroc ca micuta Crystal era la gradinita.

-Catherine... *soptesc eu*

-Nicio Catherine! Hai, da in mine! Dar sa stii ca divortam! Ai ajuns in ultimul hal, la bataie. Am trait in minciuna toti anii astia. Cum ca te-ai schimbat, dar nu!

Of, te rog tine-ti gura. Nu vreau sa te mai lovesc! Deja nervii imi trec deasupra capului. Daca mai continua voi face ceva involuntar, care voi regreta.

-Hai, acum te-ai inmuiat?

M-am repezit asupra sa si am izbit-o in perete. Am inceput sa o lovesc in stomac, iar apoi am impins-o, cazand pe gresie. Si-a ridicat capul, razand. M-am uitat la ea neschitand vreun gest.

-Nu dai un ban pe mine! *tipa ea*

Mi-ak pus mainile in cap si m-am asezat langa ea.

-Catherine, te iubesc!

-E usor sa spui 'te iubesc', toti iubesc ceva, pe cineva in zilele noastre. Dar oare cati dintre aceia striga in gura mare ca iubesc, iubesc sincer? Iti spun eu: Putini. Iar tu nu te numeri printre ei.

Am plecat capul si am incnit puternic.

-Persoana care te iubeste sincer e acea persoana care-ti stie toate secretele, toate slabiciunile, toate defectele, care-ti ramane mereu alaturi. Chiar si atunci cand tu nu cauti ajutor, cand o alungi, cand o jignesti, sau o dezamagesti.

S-a oprit si a tras aer in piept.

-Nu am nicio legatura cu Louis. El nu ma lasa in pace. Dar nu pot suporta ca tu nu ai incredere in mine. O relatie ar trebui sa se bazeze pe: incredere, iubire si loialitate. Ceea ce la noi nu exista.

-Nu spune asta.... *soptesc eu trist*

-Harry, divortam. Te iubesc si mereu o voi face, insa nu mai pot. Doare prea tare.

-Catherine, te rog sa nu faci asta! Sunt un prost. Te iubesc pe tine si pe Crystal mai mult ca orice.

-Cam tarziu.

-Nu...

Privim amandoi spre usa si o observam pe Crystal rezemata cu ursuletul in brate si plangand.

-Crystal, ia-l pe Teddy si fugi in pat. Credeam ca dormi! *spuse Cath taios*

-Mami... Tati... Nu divortati! Va iubesc...

A inceput sa planga mai tare. Of, faci exact aceeasi ochi induiosatori ca mama ta...

-Crys, hai aici.

S-a asezat in bratele mele cu grija.

-Crystal, mama cu tata nu se mai inteleg. Iar cand doua persoane nu se mai inteleg nu are rost sa isi mai piarda vremea unul cu altul. *explica Cath*

-Dar nu vreau sa ma parasiti....

-Oh, scumpa, nu o vom face vreodata.

Un zambet micut i-a aparut pe fata imbujorata.

S-a ridicat si a plecat in camera sa.

-Catherine, mai ofera-mi o sansa!

-Harry... Bine, O fac de dragul ingerasului nostru, insa la prima abatere, divortam.

Am luat-o in brate si intr-un final a facut-o si ea.

___________________________________________________________________________________

Scuuurt, stiu. Dar sunt foarte obosita. Urmatorul va fi luung. :D

Vot and Comm, please!

Ly♥

The Monster♣h.s. {Book I & II}Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum